PETER EDSTRÖM

Silvia Constantinescu: S` începem cu prezentarea ta: cine e[ti Peter Edström:?

Peter Edström: Sunt director de pia]`, cum se spune, la Stockholms Auktionsverk - Administra]ia Public` de Licita]ii a Ora[ului Stockholm. Am fost aici timp de zece ani. Provin din lumea economic`. Mai înainte am fost [eful informa]iilor la Concernul Nobel - Industriile Nobel - timp de mai mul]i ani. {i dup` aceea am fost director executiv [i [ef al întreprinderii unui colec]ionar de art` privat, se numea Fredrik Roos, care a murit, din p`cate, de tân`r. Dar înainte s` moar` a fondat Muzeul Rooseum, a[a c` am participat [i l-am ajutat s`-[i formeze colec]ia de art`. Arta [i obiectele antice constituie marele meu interes. De aceea a fost natural ca s` vin aici [i s` lucrez cu marele meu hobby. Este un privilegiu s` pot lucra la Administra]ia Public` de Licita]ii a Ora[ului Stockholm. Locuiesc în Stockholm, dar locuiesc [i în Fran]a, vara, [i am arta [i antichit`]ile ca marele meu domeniu de interes.

S.C.: Poveste[te mai mult despre tine însu]i, despre hobby-urile tale. Ai spus c` arta este unul dintre ele.

P.E.: S-ar putea spune c` eu sunt foare "înnebunit" dup` art` [i antichit`]i. Dar îmi plac [i mâncarea bun` [i vinurile bune. {i, deja din copil`rie am locuit destul de mult în Fran]a, a[a c` am înv`]at franceza. Sunt [i pu]in pasionat de cultura francez`. Iubesc [i muzica! În special muzica clasic`. Dar [i modern`. Cam aceasta este ceea ce s-ar putea spune despre mine ca persoan`.

S.C.: Este aceasta meseria ta de baz`, pentru care ai preg`tire?

P.E.: Atât hobby cât [i meserie. Dar de fapt sunt candidat în filosofie în materii dintr-acestea ciudate ca istorie economic`, sociologie [i altele asemenea. Dar acesta este hobby-ul meu combinat. {i m-am [i specializat în acest domeniu, a[a c` acum cunosc destul de mult arta modern` [i în special arta contemporan` american`. Dar aici, la Administra]ia Public` de Licita]ii a Ora[ului Stockholm, exist` exper]i în toate domeniile, a[a c` activitatea mea principal` este s` ajut la producerea de cataloage, s` ajut la anun]uri, s` ajut la scrierea comunicatelor de pres`, s` am contact cu jurnali[ti [i multe lucruri dintre acestea, adic` comercializare. {i pe urm` am [i câ]iva clien]i foarte mari, unii dintre ei fiind persoane celebre în lumea întreag`, atât din Suedia cât [i din str`in`tate.

S.C.: Administra]ia Public` de Licita]ii a Ora[ului Stockholm împline[te 325 de ani...

P.E.: Am fost fonda]i la 1674. Ideea îns`[i de licita]ie, de a face licita]ii, decurge în timp pe baz` de tradi]ii înc` din vremea egiptenilor [i a Imperiului Roman. În special vechii egipteni organizau o form` oarecare de licita]ie. Dar noi suntem cea mai veche întreprindere fondat` care func]ioneaz` azi. Am func]ionat în to]i ace[ti ani, în to]i cei 325 de ani. Suntem [i cei mai vechi din Suedia [i cei mai vechi din lume. Înaintea fond`rii acestei întreprinderi, în Suedia nu exista vre-o form` de licita]ie. Str`mo[ii no[tri sunt Carol XI [i Carol XII. Carol XI, în special, a considerat c` ar trebui s` existe ceva care s` transforme m`rfuri în bani. Pe vremea când Suedia era mare putere au avut loc o seam` de "reduc]iuni", adic` se c`uta s` se ob]in` bani din diverse locuri, a[a c` era un avantaj dac` se pute ca m`rfurile s` fie transformate în bani. Pe vremea aceea exista un super-guvernator care se numea Claes Rålamb, care a dat [i numele Parcului Rålamb, o persoan` cu multe cuno[tiin]e. El este cel care a introdus cafeaua în Suedia. Super-guvernatorul era omul cel mai aproape de rege, s-ar putea spune, aproape ca un pre[edinte de azi. Întrebarea este dac` nu a fost ideea lui chiar de a fonda Administra]ia Public` de Licita]ii a Ora[ului Stockholm. Primul lucru care s-a întâmplat a fost acela c` în Statut a fost scris c` ideea a fost ca s` se transforme m`rfuri în bani, ca s` fie mai u[or pentru oameni s` pl`teasc`. Dar m`rfurile din vremea aceea nu erau ca m`rfurile de azi. Azi vindem doar obiecte de art` [i antichit`]i. Dar în 1674 erau mai mult imobile, dar putea s` fie [i cereale, putea s` fie textile, cor`bii sau p`r]i de cor`bii, putea s` fie vin [i multe altele. În orice caz, aceasta a devenit un fel de distrac]ie public` în Stockholm pe vremea aceea. Gânde[te-te c` ora[ul Stockholm, ora[ul interior, avea aproape 40.000 de locuitori pe vremea aceea "în interiorul v`milor", cum se numea. {i probabil c` nu era a[a de obi[nuit s` existe distrac]ii publice, a[a c` aceasta a devenit un fel de distrac]ie popular`, adic` s` mergi la licita]ie. Acestea erau organizate în diferite locuri, cel mai adesea pe Insula Cavalerilor [i în Ora[ul Vechi, în diferite cl`diri. Avem diferite not`ri din care se poate vedea cum comisarul licita]iei folosea un clopot pentru a suna din el ca s` marcheze începutul licita]iei [i atunci veneau cet`]enii Stockholmului [i se a[ezau ca s` vad` când el ar`ta ce urma s` vând`.

S.C.: Se percepea vreo tax` de participare ?

P.E.: Da, o tax` foarte, foarte mic` se lua atunci când se vindea. Pe vremea acea se nota - erau destul de multe persoane amestecate, a[a c` se nota cu grije cine a vândut, cine a cump`rat [i cât s-a pl`tit, [i apoi mica tax` care mergea la comisarul licita]iei sau la întreprinderea de licita]ie.

S.C.: Era licita]ia statului, a regelui?

Aspecte din sala de prezentare a obiectelor care se vor licita.
Foto: Silvia Constantinescu / © CR.

E.P.: Era a ora[ului Stockholm, s-ar putea spune, a comunei. Ceea ce este interesant este c` toate hârtiile acestea cu nume sunt p`strate, c`ci se p`strau toate actele aceste, an dup` an. Azi, în Muzeul de Istorie a Ora[ului Stockholm, în pivni]`, se afl` multe dintre aceste acte. Uitându-ne prin aceste acte am g`sit printre altele c` regele Carol XI a vândut pu[ti pentru 900 de daleri, moned` de argint, iar St`rile }`rii au vândut la 1721 tunurile luate ca trofeu de Carol XII. {i o parte dintre aceste tunuri fuseser` luate ca trofeu de Carl XII la cuceriri în Europa. O parte din ele se afl` azi în fa]a Muzeului Armatei, în curte, dar altele s-au vândut aici. Întreprinderea aceasta a continuat cu activitatea sa în regia comunei, în regia ora[ului Stockholm, pân` în 1993. Atunci, ora[ul Stockholm a considerat c` era momentul s` se pivatizeze un num`r dintre întreprinderile sale. {i aceasta s-a f`cut din motivul c` se considera c` era necesar ca comuna s` se ocupe cu lucruri importante ca îngrijire medical`, s` se ocupe de b`trâni, [i altele asemenea [i poate c` activitatea de licita]ii se afla cam lateral. S-a considerat [i c` aceast domeniu, licita]iile, cer investi]ii destul de mari, c`ci trebuia s` se computerizeze în 1993. {i atunci s-a spus: "OK, o vindem!" {i a[a s-a [i f`cut! Cump`r`torul a fost un suedez care a locuit în Anglia timp de mai mul]i ani [i care se nume[te Peter Alarik. Dar el a continuat cu aceea[i idee de afaceri ca [i mai înainte, care are baza deja în anul 1674, adic` s` fim foarte aten]i la cum manipul`m m`rfurile, s` fim cu grij` ca s` not`m cine este vânz`tor sau cine este cump`r`tor, s` fim aten]i ca s` nu dezv`luim ofertele. {tii c` dac` vii aici [i la[i o ofert` în scris, noi suntem foarte discre]i [i lu`m nota ta, o întoarcem cu fa]a în jos, ca nimeni s` nu poat` vedea ce este acolo [i apoi se pune în pachete mari [i se scriu pe un computer, toate ofertele. {i nimeni dintre noi de aici din aceast` cas` nu are voie s` vad` aceaste oferte. {i dup` aceea, în timpul licita]iei propriuzise, în timp ce comisarul de licita]ie st` [i strig` ofertele, [i clien]ii din sal` strig` contraoferte, atunci cel care [ade deoparte vede pe un ecran de computer oferta care a intrat [i atunci poate face o ofert` în contul t`u adresat` comisarului. {i regulile acestea foarte riguroase sunt foarte speciale, ceea ce face ca s` fim considera]i ca fiind [i una dintre cele mai serioase case de licita]ii din lume. Se poate avea încredere în ce se întâmpl` aici. Aceasta înseamn` c` noi nu povestim niciodat` dac` un client î[i supravegheaz` marfa [i pân` la ce sum`. Dac` vrei s` vinzi, de exemplu, un tablou de Zorn pentru un milion [i spui: "Dar eu nu-l vând sub 800.000!", noi nu povestim aceasta pentru nimeni, ci este secretul nostru, ca s` zic a[a, dar noi [tim c` nu-l vindem sub 800.000. A[adar avem reguli foarte stricte dup` cum s` lucr`m.

S.C.: Chiar dac` încerca]i s` p`stra]i secretul, posibilit`]ile de azi de a "descifra" un cod sunt destul de mari, nu?

P.E.: Eu însumi, de exemplu, nu am acces la toate programele, în ciuda faptului c` am pozi]ia pe care o am. Eu nu pot s` intru [i s` v`d, de exemplu, supravegherea ofertelor sau ofertele f`cute. Este imposibil! {i dac` cineva a intrat în program, este înregistrat direct. Dac` se constat` c` cineva este înregistrat, atunci se dispune direct o anchet` care s` elucideze motivul pentru care s-a intrat [i s-a uitat la datele respective. A[a c` avem reguli de îngr`dire destul de puternice. Mai mult de atât nu putem face!

S.C.: În ce fel v` informa]i clien]ii?

P.E.: În ceea ce prive[te procedura de licita]ie, despre ea se poate citi în mica bro[ur` pe care o avem noi [i care se cheam` "A cump`ra". Mai avem [i o bro[ur` care se cheam` "A vinde". Avem [i o bro[ur` de prezentare general` [i edit`m un calendar al licita]iilor în fiecare an. A[a c` se poate afla destul de u[or cum lucr`m. Exist` o oarecare diferen]` între diferite întreprinderi de licita]ii.

Aspecte din sala de prezentare a obiecteleor care se vor licita.
Foto: Silvia Constantinescu / © CR.

Dar regulile noastre sunt vechi de mul]i, mul]i ani. {i când începi s` lucrezi la noi, afli care sunt aceste reguli, iar dac` nu po]i accepta aceste reguli, atunci nu prime[ti de lucru la noi, c`ci regulile acestea constituie o cerin]` de baz`. Personal, am un anumit client, care locuie[te în Europa. El cump`r` de la multe case de licita]ie din lume. Dar el mi-a spus c` el consider` c` noi suntem cea mai bun` cas` de licita]ii, în care are cea mai mare încredere, [i este pl`cut s` auzi a[a ceva. Prin aceasta nu vreau s` spun c` eu cred c` alte case de licita]ii sunt mai pu]in serioase. Eu consider c` este important s` ai reguli, acesta este un lucru important.

S.C.: Personal, consider c` ar trebui s` informa]i mau mult despre existen]a acestei case de licita]ie. Acum 325 de ani, atunci când a]i început activitatea, se licita de la vin la cereale. Care sunt domeniile de licita]ie ast`zi?

E.P.: Se poate spune c` dezvoltarea a fost rapid`. Trebuie s` ne amintim c` în anii 1600 nu se colec]iona art` [i antichit`]i în acela[i fel ca azi. În anii 1700 se începuse s` se p`streze anumite obiecte din anii 1600. Dar, în foarte mare m`sur`, în anii 1700 se cump`rau înc` obiecte moderne. Când marele nostru maestru tâmplar de mobil` fin` din Suedia, care se chema Georg Haupt, a f`cut o comod` frumoas`, atunci regele nostru de atunci, Gustav III, s-a a[ezat al`turi de comod` [i a fost pictat. Acesta era cel mai modern obiect la care el se putea gândi. Dar partea nostim` este c` regele de azi nu se a[eaz` al`turi de un dulap modern de tabl` de Jonas Bolin, care se nume[te "Dealul Castelului", probabil c` îl cuno[ti, ci se a[eaz` lâng` aceea[i mobil` ca Gustav III, adic` lâng` un secrétaire de Haupt. Dar se poate spun` c` a colec]iona antichit`]i a devenit tot mai modern din anii 1700 [i 1800. În anii 1900 a devenit foarte modern sau la mod`, sau cum s` spun. Azi p`str`m vechi obiecte de cultur` din toate epocile. {i dintre acestea sunt multe din anii 1700 [i 1800. Exist` ceva mai pu]in din anii 1600 [i aproape nimic din anii 1500. Dar ceea ce s-a întâmplat azi, este c` s-a ob]inut o amprent` mai economic` asupra acestor obiecte, ceea ce este destul de bine. Deoarece, prin faptul c` un scaun din anii 1700 a c`p`tat o valoare economic`, suntem mai aten]i cu scaunul, astfel c` p`str`m obiecte de cultur` într-un mod mult mai bine azi decât se f`cea poate în anii 1700. O mas` mare din anii 1700 se considera c`, dac` s-a stricat ceva dup` ce a fost folosit` timp de câ]iva ani, se considera c` se potrivea mai bine în [emineul deschis, era folosit` la f`cut focul cu ea. De aceea nu exist` multe mese mari azi, în timp ce, în schimb, exist` multe scaune înc`, c`ci acestea au ]inut mai bine. Se poate spune [i c`, din punct de vedere calitativ, obiectele mai vechi sunt mai bune! Eu însumi am la mine acas` câteva scaune gustaviene [i pe ele s-a [ezut timp de dou` sute de ani [i ]in nemaipomenit de bine. Dac` cumperi azi într-un mare magazin de m`rfuri un scaun modern, sau un raft de c`r]i - s` lu`m raftul de c`r]i de exemplu, nu este sigur c` acesta va avea o via]` lung`; deoarece adesea este o mobil` din pl`ci aglomerate de rumegu[ cu un furnir foarte sub]ire pe deasupra, care dup` câ]iva ani se strâmb`, iar umezeala face ca s` nu mai ]in` la fel de bine. A[a c` eu consider c` este risip` de bani, s` cumperi o asemenea mobil`. Este mai bine s` mergi la licita]ie s` cumperi, c`ci atunci cape]i un obiect pe care îl po]i avea, poate, o genera]ie întreag`.

S.C.: Acum câteva luni a]i avut o licita]ie special` cu mobile din anii '50. Care este reac]ia publicului atunci când este vorba despre mobil` gustavian`, sau când este vorba despre cea modern` din anii '50 sau '60, care a devenit deja antichitate?

P.E.: Mai întâi a[ vrea s` spun dou` cuvinte despre ce domenii tematice ne ocup`m în principal azi. Avem mai înainte de toate arta plastic`, care este un domeniu mare, c`ci lumea vrea s` aibe imagini pe pere]i. Noi împ`r]im arta în mai multe domenii par]iale. Pe de-o parte, arta mai veche suedez`, respectiv str`in`; vorbim despre mae[tri str`ini sau despre art` suedez`, ca de exemplu Strindberg [i pe urm` intr`m în arta modern`, [i aici avem atât suedez` cât [i str`in`; arta suedez` poate fi un Peter Dahl, arta str`in` poate fi un Appel, de exemplu.
{i pe urm` intr`m acum în domeniul contemporary, arta contemporan`, care este de fapt cu mul]i arti[ti care sunt destul de tineri [i sunt activi azi. Aceasta a fost arta plastic`. {i pe urm` avem aproape toate domeniile. Avem mobile - mai vechi, moderne, contemporane; avem argint`rie - suedez`, str`in`, mai veche; cea din anii 1700 este foarte c`utat`, cea din anii 1800 nu este la fel de mult c`utat`; avem argint`rie din anii 1900 cu mae[tri moderni ca Yngve Nilsson [i al]ii asemenea. {i por]elan - obi[nuim s` împ`r]im în por]elan european [i chinezesc sau oriental, poate fi japonez sau poate fi chinezesc. {i mai avem covoare [i textile, toate categoriile de sticl`rie - atât sticl`rie suedez` mai veche cât [i modern`, poate chiar [i sticl`rie româneasc` (sunt pu]in nesigur, dar cred c` a]i avut produc]ie de sticl`rie în România care a fost destul de avansat`). {i avem grafic` [i mari vizion`ri pentru licita]ii de c`r]i, pentru domenii speciale, pe care le numim "domenii de colec]ionari" ca de exemplu arme - arme mai vechi, obiecte de art` popular`, ceasuri, instrumente tehnice nautice, o gr`mad` de mici domenii tematice. Din toate aceste domenii tematice am încercat s` facem mici ni[e [i aceste ni[e sunt diferitele forme de licita]ii: Licita]ia s`pt`mânal` ofer` obiecte destul de obi[nuite, care pot fi g`site în gospod`rii azi: art`, por]elan chinezesc, toate acestea, dar nu sunt obiectele cele mai scumpe; pe urm` avem în fiecare lun` licita]ii de colec]ionari, [i atunci vorbim despre c`r]i, arme, juc`rii, instrumente tehnice de naviga]ie, etc. Mai avem în fiecare lun` o licita]ie pe care o numim "Mica Calitate", unde avem aproape cele mai bune lucruri, dar nu tocmai cele mai bune, adesea sunt obiecte din anii 1800, dar uneori poate fi [i vre-un scaun din anii 1700 care a fost reparat pu]in sau doar un scaun în loc de o pereche; a[a c` nu este chiar cea mai bun` calitate, dar sunt obiecte de decora]ie interioar` destul de pl`cute [i de atractive; [i pe urm` avem de dou` ori pe an, în fiecare toamn` [i în fiecare prim`var`, marile Licita]ii Interna]ionale de Calitate, [i atunci putem avea obiecte pentru care licitarea total` însumeaz` în jur de 60 de milioane. Aici avem obiecte fine de colec]ie - pot fi covoare orientale fine, poate fi por]elan chinezesc din perioada Ming, pot fi picturi în ulei ca de exemplu câteva de Strindberg, [i multe alte lucruri. Revenind la problema publicului de azi, pot spune c` acum avem un public de licita]ii pu]in schimbat, a ap`rut un nou public, tinerii care caut` exact cum ai spus - mobile [i art` din anii 1960, '70, '80, '90.
{i este vorba despre tineri care sunt ceva mai con[tien]i de trend- uri, care vor s` aibe acas` o mobilare mai individual`, care nu se îndreapt` c`tre marele lan]uri de magazine de mobile care produc multe obiecte din acela[i raft de c`r]i sau scaun, ci g`sesc aici tabloul lor individual, sau scaunul lor individual - poate un obiect de design - la licita]ie. A[a c` remarc`m c` exist` un grup nou de tineri interesa]i de decora]ia interioar`. Pe urm`, trebuie s` urm`m tot timpul evolu]ia. A[a c` de aceea trebuie s` abord`m tendin]ele noi, c` [i obiectele anilor '60, '70, '80 [i '90 sunt bune [i pot fi vândute, mai ales c` în curând intr`m în anii 2000 [i atunci lucrurile de la începutul anilor 1900 sunt antichit`]i. A[a c` tot timpul are loc un proces spre înainte.

S.C.: Vorbeai despre mobile din timpul lui Gustav III, mobile sau obiecte care apar]in patrimoniului na]ional. Nu exist` pericolul ca asemenea obiecte suedeze, s` p`r`seasc` ]ara? Acest "patrimoniu na]ional" este interzis s` se vând` în str`in`tate? Care este situa]ia?

P.E.: Totul trebuie v`zut într-o perspectiv` mai larg` - este greu de v`zut corect doar într-o perioad` de cinci sau zece ani. Când eram eu un b`ie]el, veneau multe mobile [i argint`rie, ceasuri din acelea mari care se chemau grand father's clock, din Anglia. {i [tiu c` fratele mamei mele a adus cu el din c`l`torii în Grecia [i Italia mult` pictur`. {i din Germani a venit mult` mobil`, ceea ce se nume[te "dulap de Hamburg", de exemplu, în ultima jum`tate a anilor 1800. A[a c` a avut loc o foarte mare rev`rsare de obiecte în Suedia timp de multe, multe genera]ii. Dar în anumite epoci merg obiectele în afar`. Sunt mul]i italieni care cump`r` înapoi, în mare m`sur`, art` italieneasc` fin`, art` mai veche. {i putem g`si englezi care poate cump`r` înapoi mobile engleze[ti [i francezi care cump`r` înapoi mobile fran]uze[ti - în timpul lui Gustav III au venit multe mobile fran]uze[ti în Suedia. A[a c` aceasta este desigur o circula]ie natural` [i ]ine de faptul c` ]ara care are cea mai bun` economie la o anumit` ocazie are [i posibilitatea s` cumpere înapoi obiecte altfel decât o ]ar` care are o economie proast`. Dar dac` te ui]i în mod special la obiectele suedeze, marcate ca fiind de mare calitate, acestea sunt adesea interzise la export. În Suedia avem o autoritate de stat pentru aceasta [i înaintea tuturor licita]iilor mari vine aici un inspector care se uit` la mobile [i spune: "Mobila aceea este de o calitate atât de înalt`, semnat` de un me[ter suedez, încât nu vrem ca s` fie vândut` în str`in`tate".

S.C.: {i cum se procedeaz` atunci?

P.E.: Ei bine, atunci ei pun o etichet` pe mobile: "interzis la export". {i atunci, în timpul licita]iei propriuzise, noi îi inform`m pe clien]i c` "mobila aceasta nu este voie s` se scoat` din ]ar`". Dar putem spune c` dac` este vorba despre o doamn` suedez` în vârst` care locuie[te, s` zicem, în Bruxelles, [i care vrea foarte mult s` aibe secrétaire-ul acela, atunci ea poate cere s` primeasc` aprobare de export pentru mobila aceasta. {i poate s` primeasc`, mai ales dac` indic` c` vrea s` o aduc` înapoi în Suedia, atunci când se mut` înapoi în ]ar` cu timpul. A[a c` desigur exist` un oarecare exod, dar în acela[i timp se p`streaz` cu grij` comorile culturale în ]ar`. Pentru a fi declarate "patrimoniu na]ional" trebuie ca obiectul s` fie mai vechi de 100 de ani, sau 70 de ani.

S.C.: Suedia nu a avut r`zboi de aproape 200 de ani, ceea ce a f`cut s` se p`streze atât lucrurile împortate cât [i cele suedeze. V` d` aceasta un succes mai mare în activitate, având avantajul c` obiecte de art` au fost p`strate mai mult în Suedia?

P.E.: Desigur. Ia ca exemplu covoarele. Suedia este o ]ar` rece, [i din aceast` cauz` am avut foarte mare nevoie de covoare c`lduroase pe pardoseli. De aceea, în Suedia exist` foarte multe covoare orientale. {i la fel au existat mai înainte ceea ce numeam "tapete ]esute" - mul]i al]ii le numesc tapiserii sau verdures, nu-i a[a, sau Aubusson sau ceva asem`n`tor - pe care le aveam pentru a le ag`]a pe pere]i. A[a c` avem multe obiecte str`ine în Suedia. {i dac` dispar o parte dintre covoare, acestea reprezint` relativ doar o mic` parte din ceea ce exist`, pentru c` exist` foarte multe covoare în Suedia.

S.C.: Ave]i mereu si bijuterii de aur [i argint, cu pietre pre]ioase [i semipre]ioase. {i este foarte pl`cut s` vii [i s` te ui]i la ele, chiar dac` nu cumperi totul. Ceva care a[ avea de criticat este c` nu este scris întotdeauna câte carate sunt la metale sau la pietre. Mi se spune: "Nu avem timp, avem atât de multe obiecte!" Eu merg la Kaplan în fiecare s`pt`mân` [i ei au foarte mult bijuterii s`pt`mânal, [i cu toate acestea sunt date toate informa]iile. N-ar trebui ca [i voi s` fi]i mai "informativi" din acest punct de vedere?

P.E.: Aceasta are de a face cu faptul c` Kaplan este o întreprindere mic` care este specializat`, s-ar putea spune, tocmai în bijuterii.
Noi suntem cu mult mai ampli, primim aproape totul. Noi nu d`m drumul la ori [i ce. De[i avem un expert care cerceteaz` toate bijuteriile în fiecare s`pt`mân`, este greu de stabilit c`ci chiar dac` este scris "24 carate", nu este de loc sigur c` sunt 24 carate. Aceasta este o [tiin]` foarte grea. De aceea am spus c` trebuie mai întâi s` stabilim dac` este aur sau nu. Dac` scriem c` este aur, atunci r`spundem pentru aceasta, desigur. Dar apoi, exact care este cantitatea în carate, aceasta poate fi ceva mai greu de stabilit. A[a c` aceasta o l`s`m pe seama clientului, ca el însu[i s` hot`rasc` despre ce este vorba. Când este vorba îns` despre obiecte mai fine, atunci ne uit`m atent [i scriem exact despre ce este vorba. Îns` aceasta cere timp.
Avem aici, printre al]ii, un om special cu instala]ii de analiz` care cerceteaz` toate pietrele. {i pe urm`, dac` vinzi o piatr` mai simpl` la Licita]ia Or`[eneasc`, atunci mu merit` s` o cercetezi a[a de atent, c`ci nu este vorba de mul]i bani. Dar dac` este o piatr` mai scump` [i mai fin`, atunci aceasta este analizat` foarte atent.

S.C.: Tot nu în]eleg, dac` tot face]i proba, atunci vede]i imediat dac` aurul este de 14 sau 18 carate sau mai aproape. De exemplu, ave]i azi un inel foarte frumos, care are modelul cel mai vechi din lume - un scarabeu care se transform` într-un sigiliu pe cealalt` partea. Este pl`cut s` ai modelul care a fost creat pentru prima dat` acum 5.000 de ani, dar, mai ales în cazul acesta vreau s` [tiu [i calitatea aurului. Personal consider c` nu-i pl`cut s` nu prime[ti informa]iile necesare, mai ales c` este vorba de o firm` atât de prestigioas`.

P.E.: Desigur c` ar fi de dorit s` fim [i mai explici]i în multe domenii. Avem îns` aproape 2.000 de obiecte pe s`pt`mân` la Licita]ia Or`[eneasc` [i aproape 15.000 de clien]i pe s`pt`mân`, care vin aici vinerea [i sâmb`ta [i se uit`; [i aceasta face ca, ori cât de buni am fi, s` nu putem fi exper]i pentru absolut totul. Gre[im uneori, nu vedem întotdeauna dac` urna aceea chinezeasc` este din anii 1600 sau din anii 1700, sau din anii 1800...
Dar, printre clien]ii no[tri, în]elegi, exist` a[a de mul]i exper]i nemaipomenit de buni în toate domeniile posibile. Vin aici din toate ]`rile lumii [i sunt specializa]i pe câte un lucru mic, mic de tot. Este clar c` pentru ei este foarte pl`cut s` poat` "descoperi" în sertarele noastre vre-un lucru[or. Dar, în mod general, [i aceasta este ceea ce face [armul unei licita]ii, poate c` ai posibilitatea s` faci un mic chilipir, nu-i a[a?
Îns`, dup` ce am lucrat aici timp de zece ani, trebuie s` spun c` nu se întâmpl` a[a de des ca s` faci mari chilipiruri, mie nu mi s-a întâmplat niciodat` aici.

S.C.: Multe lucruri pot fi cump`rate, nu ieftin, dar mai avantajos fa]` de alte ]`ri. La licita]iile voastre sunt destul de mul]i str`ini foarte activi. Înseamn` c` ei g`sesc obiecte de art` nu numai frumose, dar [i ieftine...

P.E.: Într-adev`r! Aici vin chinezi, japonezi, care sunt aici în fiecare s`pt`mân` [i se uit` pe fiecare obiect; lume din Iran care se uit` la covoare, englezi care se uit` la tablouri engleze[ti sau mobile engleze[ti. A[a c` avem [i alte na]ionalit`]i.
{i azi suntem [i pe Internet, unde public`m toate cataloagele noastre. A[a c` azi avem un mare num`r de vizitatori [i pe Internet din toat` lumea. Câ]iva sunt din România. Aici te po]i uita la licita]ia zilei [i s` vezi toate obiectele care sunt la Mica Calitate, de exemplu. Po]i deasemeni s` cite[ti informa]ii despre întreprinderea noastr`, nout`]i, comunicate de pres`, toate cataloagele noastre, po]i urma o [coal` de antichit`]i [i altele. Ce este nou este c` pe internet avem imaginile tuturor obiectelor. În cataloagele tip`rite nu avem toate imaginile obiectelor. Cataloagele pe Internet sunt împ`r]ite pe domenii: art`, argint`rie, covoare, [i altele. Totul este [i în englez`.

S.C.: Cum este cu evalu`rile? De exemplu, Kaplan nu are nicio tax` pentru a face evalu`ri.

P.E.: Nici aici nu cost` nimic.

S.C.: Ce metod` folosi]i pentru a atrage mai mult public?

P.E.: Se poate spune c` dezvoltarea din anii '90 a fost fantastic`. Când am început s` lucrez aici, erau cel mult 6-8.000 vizitatori la o prezentare de sfâr[it de s`pt`mân`. Azi avem 15.000! Este aproape înghesuial` sâmb`ta! În ziare se face mult` publicitate [i comercializare azi. Uneori ap`rem la TV. {i pe urm` sunt programe populare de TV ca de exemplu "Runda antichit`]ilor", care sunt v`zute de tot mai mul]i. A[a c` interesul pentru acest domeniu tematic a crescut marcant. Aceasta o vedem [i la ziari[ti, c`ci azi sunt mult mai mul]i ziari[ti care ne cer ajutor, a[a c` azi avem o fat`, una dintre colaboratoarele mele, care tot timpul doar deserve[te ziari[tii cu imagini, cu texte [i altele care se public` nu numai în Suedia, ci [i în Frankfurter Algemeine [i Weltkunst în Germania, în International Trade Gazette în Anglia [i a[a mai departe.

S.C.: În trecut, pentru suedezul obi[nuit, acesta era un loc unde venea s`racul s` cumpere lucruri folosite. S-a schimbat felul de a vedea Administra]ia Public` pentru Licita]ii?

P.E.: S-a întâmplat o mare schimbare, deoarece Administra]ia Public` pentru Licita]ii a Ora[ului Stockholm era pe de-o parte în proprietatea ora[ului Stockholm [i pe de alt` parte se ocupa de Licita]ia Or`[eneasc` în fiecare s`pt`mân`, ceea ce a f`cut ca s` fim cam sinonimi cu Licita]ia Or`[eneasc`. În timp ce Bukowski, concurentul nostru, lucrau numai cu sortimentul fin, a[a c` ei au c`p`tat image de a fi mai exclusivi.
Azi, Bukowski [i Administra]ia Public` pentru Licita]ii a Ora[ului Stockholm sunt oarecum la acela[i nivel. Aceasta deoarece noi azi vindem obiecte de înalt` calitate. Azi vindem de 80-100 milioane în fiecare an, cu un num`r de aproximativ 2.000 de obiecte în fiecare s`pt`mân`. Dar în sectorul de calitate, adic` cu lucrurile mai fine, am crescut puternic an de an, cifra de afaceri a crescut an de an. Azi Bukowski sunt cei mai mari, dar noi venim imediat dup` ei, dup` care este un loc mare în jos pân` la Nordéns, care este un alt concurent.
Aceasta înseamn` c` foarte mul]i dintre clien]i au descoperit c` [i Administra]ia Public` pentru Licita]ii a Ora[ului Stockholm vinde art` de înalt` clas` ca picturi de Strindberg, comode de Haupt [i altele asemenea, a[a c` au început s` vin` aici [i azi vin la fel de mul]i la noi ca la Bukowski.
{i ei au descoperit c` noi avem resurse mult mai bune. La noi lucreaz` circa 60 persoane, dintre care 30-35 sunt exper]i. A[a c` noi avem cu mult mai mul]i exper]i în toate domeniile, ceea ce face ca s` ne dep`[im concuren]ii. Nordéns are 4-6 persoane. La noi sunt cu mult mai mul]i cei care pot da r`spunsuri rapide despre cât este de valoroas` o mobil`, etc. Iar cataloagele noastre sunt considerate a fi printre cele mai bune de pe pia]`, deoarece în ele sunt foarte multe informa]ii. {i cred c` consumatorii consider` c` este bine a[a. Am c`p`tat, a[adar, reputa]ie bun`.

S.C.: Exist` vre-o diferen]` fa]` de timpul când întreprinderea aceasta era în proprietatea comunei, din 1993 când a fost privatizat`?

P.E.: Cea mai mare diferen]` const` în aceea c` mai întâi, în 1993 întreprinderea a fost modernizat` total. Au fost introduse computere; apoi am început s` lucr`m orienta]i mai mult c`tre client, cu clientul în focar. Aceasta înseamn` c` clientul este pentru noi cea mai important` persoan`.
Fie c` este vânz`tor sau cump`r`tor, clientul are întotdeauna dreptate! El este cel care ia hot`rârile cele mai importante, el este cel care ne pl`te[te salariile. Pe urm`, întreprinderea a fost "îmbibat`" de gânduri moderne, ca acelea c` este important s` [i câ[tig`m un ban acolo.

S.C.: Era ru[inos s` câ[tiga]i bani în Suedia pân` mai ieri!

P.E.: Chiar a[a! Azi consider`m c` este bine s` câ[tig`m un ban [i este foarte important ca s-o facem, deoarece aceasta ne d` posibilitatea s` ne îmbun`t`]im [i mai mult, s` facem o dotare mai modern`, s` avem o comercializare mai bun` [i s` facem o munc` mai serioas`. {i s-a v`zut c` în anii ace[tia [i personalul [i-a schimbat atitudinea în mare m`sur`. Azi suntem mult mai motiva]i decât eram în epoca anterioar`, s` facem tot ce este mai bine pentru întreprindere. Acum lucr`m s` ne intre mai multe obiecte, lucr`m din greu pentru a le vinde, avem o atitudine mai pozitiv` fa]` de munca îns`[i. Mai înainte poate c` consideram c` nu era a[a de important s` câ[tig`m bani, [i st`team la servici orele care trebuiau, dup` care luam liber de compensa]ie, [i lucruri dintre acestea. Dar azi exist` o angajare mai puternic` din partea personalului. {i cred c` [i multe întreprinderi din Europa de Est descoper` c` este destul de pl`cut c` se poate gândi ceva mai comercial. Aceasta creaz` nu numai mai mul]i bani, ci [i motivare, mai înainte de toate. Se consider` c` este mai pl`cut azi, când po]i vedea rezultatul muncii tale. Mai înainte nu se vedea rezultatul acesta la fel de clar, salaria]ilor nu le p`sa prea mult, exista o indiferen]` destul de mare, s-ar putea spune. Se consider` c` aceast` privatizare a fost foarte reu[it`. Chiar [i politicienii din Consiliul Or`[enesc prezint` Administra]ia Public` pentru Licita]ii a Ora[ului Stockholm ca un exemplu dintre cele mai reu[ite privatiz`ri care au fost f`cute. Cred c` to]i sunt foarte mul]umi]i azi. Cline]ii simt c` noi am devenit mult mai orienta]i c`tre deservire [i c` am devenit o cas` de licita]ii mai modern` [i, mai înainte de toate, c` am devenit mult mai buni în cadrul sortimentului mai fin.

S.C.: Ce viziuni de viitor ave]i? Este ceva care v` gândi]i s` schimba]i sau s` îmbun`t`]i]i?

P.E.: Ambi]ia noastr` este, mai întâi, s` devenim cei mai mari din ]ar`, [i suntem pe cale s` [i devenim. În fiecare an ne cresc vânz`rile. Dac` consider`m tot sortimentul, suntem deja cei mai mari. Suntem [i cei mai mari în Nord în aceast` privin]`. Dar dac` ne uit`m doar la sortimentul de calitate, atunci aici concurentul nostru Bukowski este mai mare. Ambi]ia noastr` aici este s` devenim mai întâi la fel de mari [i apoi ceva mai mari ca ei. {i nu este de negândit a realiza aceasta - muncim din greu ca s-o facem. Dar, mai apoi vrem s` devenim poate mai moderni [i s` ]inem pasul cu dezvoltarea. C`ci aceasta este o bran[` foarte interna]ional`. Cu fiecare zi ce trece devenim mai interna]ionali. Un exemplu pentru aceasta este faptul c` tu ai venit la noi, nu-i a[a?
Apoi, am fost vizita]i de o mare sta]iune de televiziunea german` care a imprimat aici un program cu noi, despre noi, [i am avut alte vizite din alte ]`ri. Am intrat în interesul interna]ional [i consider`m c` trebuie s` ]inem pasul. Cu timpul va fi la fel de simplu ca s` te afli la New York, sau Londra, sau Stockholm [i s` urm`re[ti, dac` e[ti interesat s` cumperi un tablou de Strindberg, s` îl g`se[ti [i s` îl cumperi din New York la fel de u[or ca [i cum l-ai cump`ra aflându-te aici. Aceasta, datorit` Internet-ului [i multe altele. Trebuie s` fim mult mai cunosc`tori în acest domeniu. Chiar acum, la marile licita]ii de calitate, avem 11 linii telefonice cuplate. Dar, în viitor nu vor fi numai linii telefonice, ci avem Internet, avem servicii Live-Watch [i a[a mai departe.
Aceasta face ca lumea întreaga s` constituie câmpul nostru de munc`. A[a c` vom deveni unii dintre cei mai mari din lume în viitor. Suntem pe locul 8 în lume, dar ambi]ia noastr` este s` ne c`]`r`m pu]in [i mai sus.

Traducerea: Octavian Ciupitu.