3. Sprijinirea preg`tirii elevilor [i studen]ilor: a) acordarea de burse de studiu în România pentru elevii [i studen]ii români din afara ]`rii; în acest caz, ar trebui impus` obliga]ia bursierilor de a se întoarce, dup` terminarea studiilor, în ]ara ai c`rei cet`]eni sunt, pentru o perioad` de minim 5 ani; b) organizarea de tabere de limb` român` pentru copii ai cet`]enilor de etnie român` din diaspora (costurile fiind achitate de p`rin]i), pentru înv`]area sau perfec]ionarea limbii române; c) asigurarea func]ion`rii unui sistem de integrare a elevilor români din diaspora în înv`]`mântul românesc, prin participarea lor, în serii de câte dou` s`pt`mâni, la cursurile din [coli române[ti de pe tot teritoriul României; în acest caz, elevii din diaspora vor fi caza]i de familiile unor elevi din România [i vor înv`]a împreun`; deplasarea elevilor din diaspora în România ar putea fi sprijinit` de Tarom [i SNCFR; d) organizarea [i sprijinirea logistic` a unor "[coli de sâmb`t`" în comunit`]ile care nu dispun de [coli române[ti [i nu exist` nici un interes deosebit pentru educa]ia în limba român`; în aceste [coli se va preda cu deosebire religia, limba român`, istoria românilor [i geografia; acolo unde nu exist` un preot român care s` predea la aceste [coli, el poate fi înlocuit de un intelectual român. 4. Sprijinirea preg`tirii profesorilor: a) acordarea de burse de perfec]ionare pentru profesorii români din afara ]`rii; b) preg`tirea de profesori din România pentru a preda în [coli române[ti din afara ]`rii; în acest caz, ei vor fi stimula]i prin diverse facilit`]i; 5. Înfiin]area de sec]ii în limba român` la universit`]ile din alte ]`ri cu o comunitate româneasc` important`. 6. Dotarea [colilor române[ti: a) dotarea bibliotecilor [colare cu literatur` româneasc` [i universal` în limba român`, literatur` didactic` [i metodic`, lingvistic`, istoric`, etc. [i manuale [colare; b) dotarea [colilor cu manuale [colare editate în România (acolo unde sunt admise); c) dotarea cu material didactic (h`r]i, plan[e, mulaje, alte materiale pentru laborator, sport, etc.) [i aparatur` necesar` desf`[ur`rii procesului de înv`]`mânt (calculatoare, imprimante, copiatoare, retroproiectoare, alte aparate); d) dotarea cu mobilier [colar; e) dotarea cu costume populare române[ti [i instrumente muzicale pentru forma]iile artistice [colare; f) oferirea de cadouri elevilor cu diverse prilejuri (Cr`ciun, sfâr[itul anului [colar, etc.). 7. Rela]iile dintre [colile române[ti de pretutindeni: a) stabilirea de leg`turi directe între [colile din România [i cele cu predare în limba român` din afara grani]elor; b) organizarea de tabere [colare [i studen]e[ti [i excursii de documentare pentru tinerii români de pretutindeni; c) organizarea de ac]iuni comune ale [colilor române[ti de pretutindeni [i a unor [coli din ]ar` (festivaluri, tabere de crea]ie, concursuri sportive [i pe diferite teme, etc.); d) stabilirea de conexiuni între Universitatea Bucure[ti [i alte institu]ii de înv`]`mânt superior din România [i institu]ii similare din afara grani]elor; e) organizarea de cursuri de perfec]ionare pentru profesorii care predau în [colile române[ti de pretutindeni; f) premierea profesorilor merituo[i prin acordarea de cadouri, minivacan]e în România, sume de bani, etc.; g) realizarea de schimburi de experien]` între [colile din ]ar` [i din afar` prin participarea efectiv` în institu]ii de înv`]`mânt din România la orele de curs a unor grupe de elevi [i profesori din afara ]`rii; h) realizarea de conexiuni între Institutul de {tiin]e Pedagogice din Bucure[ti [i institute similare din afara ]`rii.
F. Personal: 1. un coordonator program; 2. un delegat cu func]ie oficial` în fiecare zon` (în cadrul Institutului Român), care s` colaboreze cu reprezentan]ii comunit`]ii române[ti [i care s` aib` rolul de a inspecta înv`]`mântul românesc din afara României [i de a verifica felul în care are loc derularea proiectului în comunitatea respectiv`.
G. Concluzii: 1. {coala româneasc` trebuie [i poate fi sprijinit` pretutindeni. 2. Proiectul trebuie sus]inut financiar de statul român. 3. Proiectul se afl` în interdependen]` cu celelalte proiecte ale departamentului.
III. PROGRAMUL "LIMBA ROMÂN~"
Argument.
A. Scopuri: 1. Protejarea vorbitorilor de limb` român` din alte state prin încurajarea [i sprijinirea accesului la publica]ii sau alte produse culturale de limb` român`. 2. Protejarea limbii române vorbite în afara frontierelor României prin furnizarea de c`r]i, ziare, reviste publicate în ]ar`. 3. Protejarea numelui limbii române în spa]iul în care este numit` altfel (moldoveneasc`, vlah`, etc.)
B. C`i de realizare a scopurilor: 1. Sprijin pentru înfiin]area unor asocia]ii non-guvernamentale în fiecare dintre statele cu o comunitate româneasc` important`, care s` sprijine îndeplinirea obiectivelor propuse mai sus. 2. înfiin]area unor centre culturale (Institut Român) în aceste state, care s` colaboreze cu asocia]iile men]ionate [i care s` aib` [i scopurile amintite. 3. Cunoa[terea foarte exact` a situa]iei în care se afl` fiecare comunitate româneasc` în parte, prin mijlocirea asocia]iei [i a studiilor efectuate de centrul cultural.
C. Perspectiva juridic`: 1. Principalele aspecte de aceast` natur` sunt cuprinse în proiectele 8 [i 9, care sus]in din punctul de vedere juridic proiectul. 2. Recunoa[terea oficial` a limbii române cu aceast` denumire a idiomului vorbit de comunit`]ile române[ti de pretutindeni.
D. Perspectiva financiar`: 1. Centrul cultural (Institutul Român) are rolul de a sensibiliza comunitatea româneasc` pentru a se autoproteja (de aceea î[i propune g`sirea unor sponsori chiar în interiorul comunit`]ii). 2. în comunit`]ile române[ti importante vor fi folosite tipografii, al c`ror cost va fi repede amortizat. 3. Publica]iile de limb` român` difuzate în afara frontierelor României pot aduce venituri, folosite în scopul p`str`rii continuit`]ii acestui proiect. 4. Publicarea unor ziare române[ti cu ajutorul tipografiilor va aduce venituri din partea ziarelor respective, interesate s` apar` dincolo de frontierele României. 5. Organizarea de alte activit`]i culturale care s` strâng` fonduri. 6. Colaborare de ordin financiar cu celelalte proiecte.
E. Direc]ii: 1. Publica]ii editoriale: a) c`r]i pentru copii [i tineret în limba român` (gen "Legende istorice", "Basme" de Petre Ispirescu, etc.), difuzate în comunit`]ile române[ti; b) alc`tuirea unei liste prioritare de c`r]i fundamentale pentru/despre istoria [i cultura românilor, care s` fie tip`rite [i difuzate; c) publicarea de c`r]i despre istoria [i cultura românilor din regiunea respectiv`; d) publicarea de dic]ionare bilingve [i gramatici române[ti pentru vorbitorii de limb` oficial` din statul respectiv; e) publicarea de c`r]i despre istoria [i cultura românilor dintr-o anume ]ar` în limba ]`rii respective (pentru a fi f`cut` cunoscut` acelei ]`ri); f) publicarea unor antologii reprezentative de literatur` [i cugetare româneasc`; g) sprijin pentru intrarea în Uniunea Scriitorilor, Academia Român`, etc. a scriitorilor de limb` român` de pretutindeni. 2. Publica]ii periodice: a) tip`rirea unor cotidiane române[ti în ]`ri cu comunitate româneasc` majoritar` sau foarte important` (gen Republica Moldova, dar [i alte ]`ri vecine), cu tipografia de la fa]a locului, aflat` în proprietatea statului român, cu sprijin financiar [i al ziarelor române[ti respective; b) în acest caz, consilierea ziarelor de a avea coresponden]i permanen]i în comunit`]ile române[ti respective; c) tip`rirea (eventual în ]ar`, preferabil în afara ei), în ]`rile cu comunitate româneasc` mai mic` sau mai dispersat`, a unor (unui) s`pt`mânal de limb` român`, care s` con]in` cele mai importante texte scrise în presa româneasc` în ultima s`pt`mân`. Redac]ia acestui s`pt`mânal interna]ional trebuie s` fie în Bucure[ti; d) difuzarea de reviste culturale [i [tiin]ifice române[ti; e) încurajarea edit`rii de publica]ii ale românilor din comunit`]ile din alte state (publica]ii editate de asocia]iile non-guvernamentale din statul respectiv). 3. Audio-vizual: a) înfiin]area [i sprijinirea unor sec]ii de limb` român` la posturile radio [i TV din alte state; b) colaborarea cu materiale din comunit`]ile române[ti de pretutindeni, furnizate de centrul cultural (Institutul Român) pentru Radio România Interna]ional [i TVR Interna]ional; ob]inerea în acest scop a unui spa]iu de emisie pentru Institutul Român; c) construirea de relee pentru recep]ionarea posturilor în limba român`. 4. Alte manifest`ri culturale: a) proiec]ii de filme documentare; b) conferin]e; c) turnee teatrale; d) festivaluri. 5. Sec]ii în limba român` la Universitate (v. [i "{coala româneasc`").
F. Personal: 1. un coordonator proiect; 2. un delegat cu func]ie oficial` în fiecare zon` (în cadrul Institutului Român), care s` colaboreze cu reprezentan]ii comunit`]ii române[ti.
G. Concluzii: 1. Limba român` trebuie [i poate fi ap`rat` pretutindeni. 2. Proiectul se poate sus]ine singur din punct de vedere financiar la scurt` vreme de la începutul aplic`rii lui în practic`. 3. Proiectul se afl` în interdependen]` cu celelalte proiecte ale departamentului.
IV. PROGRAMUL "LEX"
Argument.
Proiectul are dou` obiective: a) identificarea [i asigurarea fundamentului legal al desf`[ur`rii celorlalte programe ini]iate de Departament [i b) asigurarea unui statut juridic al persoanelor de origine etnic` român` aflate în afara frontierelor statului, care s` fie corespunz`tor standardelor interna]ionale în materie.
Programul trebuie s` debuteze cu crearea unei b`nci de date, având în vedere dou` obiective: a) situa]ia comunit`]ilor române[ti de-a lungul timpului [i azi; b) legisla]ia statelor în care exist` comunit`]i române[ti (legisla]ia care intereseaz` din perspectiva temei abordate); c) raporturile dintre România [i statele în care se afl` comunit`]ile române[ti (eventual tratate, cooperare regional`, etc.); d) prevederile interna]ionale cu inciden]` în domeniile ap`r`rii [i respect`rii drepturilor minorit`]ilor etnice; e) situa]ia juridic` a unor comunit`]i similare comunit`]ilor române[ti.
A. Proiecte [i ac]iuni pentru sus]inerea juridic` a celorlalte programe ale Departamentului: 1. Sprijinirea înfiin]`rii unor asocia]ii non-guvernamentale pentru sus]inerea programelor Departamentului. 2. Identificarea posibilit`]ilor juridice de reînfiin]are a [colilor române[ti desfiin]ate [i de sprijinire a înfiin]`rii unor noi [coli (acolo unde exist` o puternic` comunitate româneasc`), iar în cazul în care sus]inerea juridic` este insuficient`, conceperea unor proiecte care s` fie înaintate autorit`]ilor competente, proiecte care con]in solu]ii pentru probleme concrete. 3. Ini]ierea unui proiect de lege (HG) care s` garanteze sprijinul acordat de statul român pentru comunit`]ile române[ti (transport, taxe, etc.). 4. Redobândirea de c`tre statul român a propriet`]ilor aflate pe teritoriul altor state [i pierdute pe diverse c`i, precum [i stabilirea modului în care trebuie s` beneficieze comunit`]ile române[ti de bunurile statului român situate în statul în care se g`se[te comunitatea.
5. Constituirea unei b`nci de date privind dreptul afacerilor în România, la care s` fie facilitat accesul persoanelor de origine român`, cet`]eni ai altui stat. 6. Identificarea litigiilor existente între comunit`]ile române[ti [i statele în care acestea se afl` [i sprijinirea lor de c`tre statul român prin consultan]` [i asisten]` juridic`. 7. Stabilirea de contacte cu oficialit`]ile statelor în care se afl` comunit`]i române[ti, contacte ce au drept obiect reglementarea rela]iilor dintre statul de re[edin]` [i comunit`]ile române[ti, precum [i asigurarea unei leg`turi continue între statul român [i comunit`]i. 8. Ini]ierea unui proiect de lege (HG) prin intermediul c`ruia, la numirea unui ambasador român într-un stat în care exist` comunit`]i române[ti, s` fie necesar acceptul pentru persoana propus` dat de c`tre comunitatea româneasc`. 9. Identificarea mijloacelor juridice de stimulare a apari]iei presei [i c`r]ilor române[ti în cadrul comunit`]ilor române[ti (ex.: prin ini]ierea unui proiect legislativ conform c`ruia cheltuielile suplimentare ale publica]iilor necesitate de apari]ia în afara grani]elor ]`rii s` fie deduse din valoarea taxelor [i impozitelor datorate statului român. 10. Implicarea în mecanismele interna]ionale de garantarea a drepturilor minorit`]ilor etnice.
B. Proiecte [i ac]iuni ce au în vedere statutul juridic al etnicului român: 1. Ac]ionarea pentru realizarea drepturilor [i libert`]ilor fundamentale ale persoanei umane ale cet`]enilor str`ini de na]ionalitate român` în raporturilor lor cu statul român [i cu orice stat: - identificarea cazurilor de nerespectare a normelor incidente (interne sau interna]ionale); - consultan]` [i asisten]` juridic` asigurate de statul român; - conceperea de documente care se impun a fi adoptate pentru reglementarea statutului juridic al etnicilor români [i înaintarea lor autorit`]ilor competente. 2. Ini]ierea unui proiect de lege pe baza c`ruia s` se faciliteze (eventual printr-o scurtare a termenului) ob]inerea cet`]eniei române de c`tre persoanele de origine român`, cet`]eni ai altui stat. 3. Ac]ionarea pentru recunoa[terea de c`tre statele de re[edin]` a dreptului la conservarea [i afirmarea specificului etnic, lingvistic, cultural, religios, [i pentru revitalizarea tradi]iilor [i obiceiurilor locale române[ti în zonele locuite de români situa]i în alte state. 4. Ap`rarea intereselor patrimoniale ale persoanelor de origine etnic` român` în raporturile n`scute în urma deregl`rilor abuzive ale regimului comunist (în special în leg`tur` cu legea na]ionaliz`rii).
V. PROGRAMUL
"CULTIVAREA ÎNSEMNELOR ROMÂNE{TI"
Argument.
Acest proiect î[i propune marcarea, conservarea [i valorificarea tuturor urmelor române[ti în zonele locuite de români [i aromâni, aflate ast`zi în cuprinsul altor state. În acest sens propunem: - marcarea cu pl`ci memoriale a cl`dirilor care au apar]inut României, sau a acelor care p`streaz` amintirea unor acte de cultur`, sociale [i politice, însemnate pentru istoria românilor, precum [i a celor care evoc` personalit`]i române[ti (exemplu: [colile construite de România; Cetatea Alb`, Noua Suli]`, Bitalia, Sofia, [.a.m.d.; închisoarea din Cern`u]i în care a fost de]inut Ciprian Porumbescu, [.a.m.d.); - ridicarea unor monumente (statui, busturi, basoreliefuri) pentru marcarea unor locuri legate de istoria [i cultura româneasc` (exemplu: un bust al lui Ion Neculce la Bian pe locul conacului; un monument cu basoreliefuri la Cernauca, ilustrând meritele Hurmuz`che[tilor, [.a.m.d.); - sprijinirea construirii unor m`n`stiri [i biserici ortodoxe pe locul vetrelor vechi a unor astfel de centre de cultur` româneasc` (exemplu: m`n`stirea Peri, din Ap[a Mic`, pe vatra m`n`stirii din secolul al XIV-lea); - conservarea monumentelor de art`, de arhitectur` [i funerare, atestând urme române[ti (ex.: cimitirul central din Cern`u]i, care cuprinde monumentele funerare a cinci dintre pre[edin]ii Academiei Române, în frunte cu primul pre[edinte D. Onciul, precum [i pe cel al lui Aron Pumnul).
VI. PROGRAMUL "LIBR~RIA ROMÂNEASC~"
Identitatea na]ional` a avut întotdeauna ca element de baz` a conserv`rii ei limba, un element necesar dar nu suficient pentru definirea acestei identit`]i. Fiind un suport al identit`]ii na]ionale, rolul unei limbi dep`[e]te de multe ori pe cel de canava, de textur` al acestei identit`]i, de fundal pe care se desf`[oar` activitatea spiritual`, specific` sau nu, a unui neam. Acuzat` de mul]i ca fiind o barier` în calea unei fantomatice [i inutile în]elegeri mondiale, limbile au stat întotdeauna ca un semn al rostului neamurilor ca neamuri în lume. Pe ea s-au bazat cei care se vor ca apar]inând unui neam [i nu ai altuia [i tot pe ea s-au bazat cei care, judecând doar cantitativ, au dorit s`-[i înmul]easc` neamul, netrebnic de a se înmul]i singur. În fiecare limb` exist` încorporate poten]ele neamului pe care îl define[te [i ea este în aceea[i m`sur` un mijloc de exprimare a acestor poten]e. În jurul ei se încheag` sistemul acela inefabil de caracteristici ale unui neam [i prin ea geniul fiec`rui neam se materializeaz` [i se transmite în veac. Fiind p`str`toare [i inovatoare în acela[i timp, limba este cel mai bun exemplu de evolu]ie pe baza Tradi]iei. Cultura [i civiliza]ia, atâta timp cât au folosit doar acest suport, s-au dezvoltat nu u[or [i frumos, dar organic [i firesc, în concordan]` cu propriile valen]e ale fiec`rui neam. De aceea Isus Hristos n-a scris c`r]i, apostolii au propov`duit înv`]`tura lui prin viu grai, iar Biserica Ortodox` se bazeaz` pe înv`]`tura în biseric`, nu prin pliante [i filme. Sunt dovezi suficiente pentru a în]elege de ce vreme de secole, cât acest tip de folosire a limbii - de transmitere pe cale oral`, fa]` în fa]`, a duhului unui neam, din om în om [i din genera]ie în genera]ie - a func]ionat, poporul român s-a p`strat, cu foarte pu]ine sc`deri, indiferent de aria geografic` în care se afla, de[i primejdiile fizice au fost incomparabil mai mari ca în timpurile noastre, când în multe zone ale globului poporul român dispare.
Cultura, suferind la un moment istoric nedeterminat o muta]ie, a trecut centrul ei de greutate de pe tiparul d`t`tor de stabilitate, tradi]ia, cultura oral`, pe ie[irea din tipar, pe originalitate, cultura scris`, care tip de cultur` a evoluat pe aceast` pant`, în[el`toare, am zice, pân` la ultimele limite, limite în care originalitatea n-ar mai consta doar în maniera de abordare a subiectelor, s` le spunem clasice, ci pe deformarea cât mai puternic` a subiectelor înse[i, în îndep`rtarea, din ce în ce mai accentuat`, de orice tipare, ajungând la extreme perversit`]i în care vechile modele sunt aparent reconsiderate, în fapt fiind doar ni[te m`[ti sub care se ascunde fie opusul, fie, mai pervers, modificatul, subtilul deviator, care face s` se induc` o aparent` stare de stabilitate, de continuitate, acolo unde de fapt orice leg`tur` cu trecutul este rupt`.
Acest tip de cultur` impunându-se, prin [coli în primul rând, sub aparen]a originalit`]ii individuale, niveleaz` de fapt, uniformizeaz`, exact acolo unde lucrurile ar trebui s` fie specifice [i anume la nivelul etnicului. "Limbajul universal", pentru c` este împotriva firii (exist` mai multe neamuri, cu diferen]e între ele [i fie c` Dumnezeu a vrut a[a, fie c` "mama natur`"(sic!) a vrut-o, aceast` diferen]iere nu este întâmpl`toare), are darul de a vl`gui exact "sursa" culturii, care este valorificarea inefabilului unicit`]ii personale în canoanele revela]iei, adic` pe structura dat` a neamului.
Aceast` specificitate a neamurilor, p`strat` de-a lungul secolelor cu ajutorul Bisericii (în R`s`rit) [i în ciuda acesteia (în Apus) pe baza transmiterii orale a Tradi]iei, a fost puternic periclitat` odat` cu apari]ia culturii scrise, care, mai ales în ultimele dou` secole, a func]ionat vrând, nevrând, în baza determin`rilor, a limitelor ei inerente, în dou` direc]ii, una cu diversificare dus` pân` la exacerbare (ceea ce a dus de fapt la deviere de la normalitate) în plan na]ional, [i o a doua direc]ie, consecutiv` celei dintâi, de nivelare mondial`. Paradoxal sau nu, tot ei, culturii scrise, i-a revenit îns` [i rolul de men]inere a specificit`]ii na]ionale, fie voit, prin scrieri care [i-au propus acest lucru, fie for]at, prin bariera limbii.
Astfel, în prezent, cultura scris` este folosit` de unii pentru nivelare interna]ional`, sub pretextul valorific`rii a-etnice a eu-lui, iar de al]ii pentru p`strarea acestui eu în matca fireasc` a specificit`]ii na]ionale. Este lesne de în]eles, deci, c` nici una dintre pozi]ii nu poate câ[tiga definitiv, lupta dându-se de fapt, atât în plan cantitativ, cât [i în cel calitativ, doar în câ[tigarea de procente.
Din aceast` cauz` lupta de dezna]ionalizare dus` de toate statele lumii împotriva minorit`]ilor na]ionale (în afar` de cel român, care lupt` de 150 de ani doar împotriva majorit`]ii), are centrul de greutate pus pe aceast` cultur` scris`. În acest punct se concentreaz` toat` lupta pentru p`strarea sau pierderea identit`]ii na]ionale. Deci politica statului român, care ar trebui s` fie cea de sprijinire a identit`]ii na]ionale a tuturor românilor, ar trebui s` fie dus` tot pe acest t`râm. Pentru aceasta ar trebui ca în toate comunit`]ile române[ti cartea româneasc` s` devin` un obiect extrem de accesibil, cantitativ, urmând ca [coala româneasc` s` croiasc` drumul [i spre o accesibilitate calitativ` spre cartea româneasc` de valoare.
Dincolo de dorin]a fireasc` a românilor de a citi în limba lor capodopere ale crea]iei universale, în afara grani]elor actuale cartea româneasc` trebuie s` fie calea spre autocunoa[tere etnic`. Din aceast` cauz` comunit`]ile române[ti trebuie s` beneficieze de un sistem de libr`rii române[ti foarte bine pus la punct, libr`rii care s` nu fie cu nimic mai prejos de cele din ]ar`, în care noile apari]ii de carte s` fie la fel de prompt prezente ca [i în libr`riile din ]ar`.
Sistemul libr`riilor române[ti din str`in`tate trebuie construit cu sprijinul statului român [i în el trebuie incluse [i libr`riile deja existente, scopul urm`rit fiind explicit cel descris mai sus. Pornind în multe locuri de la zero, acest program ar reprezenta [i o posibilitate de relansare a multor edituri din ]ar` prin încurajarea retip`ririi masive a clasicilor români care, în ]ar`, în edi]ii mai noi sau mai vechi, exist` în mai toate bibliotecile particulare, dar care lipsesc, de multe ori cu bibliotec` cu tot, din multe case ale românilor din afara grani]elor. L`rgirea pie]elor de desfacere a c`r]ii române[ti cu aproximativ 12 milioane de clien]i este o miz` mare, economic` [i cultural`, pentru România, miz` ce nu ar trebui ignorat` sau minimalizat` în nici un fel. Prezen]a sistemului libr`riilor române[ti pe tot globul ar duce la o mai bun` cunoa[tere a poten]ialului creativ al poporului român [i nu în ultimul rând ar înt`ri direc]ia cultural` a valorific`rii specificului na]ional, cultura român` fiind unul din pu]inele exemple de cultur` neangajat` în dominarea mondial`, de cultur` orientat` spre valorificarea poten]elor na]ionale pentru p`strarea identit`]ii proprii [i nu pentru dizolvarea altor identit`]i.
Pentru cei care nu au în]eles nimic pân` aici vom spune c` sistemul libr`riilor române[ti reprezint` o afacere în sine, adic` bun` [i el ar duce la dezvoltarea unor I.M.M.-uri române[ti în întrega lume, atât a editurilor din România cât [i a celor române[ti de aiurea, prin apari]ia unor puncte de desfacere sigure a c`r]ilor. De asemenea ar fi un sprijin [i pentru etnici români din str`in`tate care ar dori, sau care au deja libr`rii, pentru un câ[tig sigur [i de durat`.
Programul libr`ria româneasc` ar îndeplini deci dou` roluri: unul de promovare a culturii române[ti în cadrul comunit`]ilor române[ti din afara grani]elor [i de sprijinire a editurilor române[ti din aceste comunit`]i pentru p`strarea identit`]ii na]ionale [i al doilea de sprijinire economic` a culturii române[ti prin m`rirea re]elei de distribu]ie de carte românesc`.
A) Identificarea punctelor de desfacere existente.
B) Stabilirea de contacte în vederea: - sprijinirii desfacerii de carte în punctele deja existente; - sprijinirii persoanelor interesate în comercializarea de carte româneasc`, dar care nu au reu[it s` porneasc` o afacere.
C) Identificarea posibilit`]ilor de editare local` [i sprijinirea celor interesa]i.
D) Deschiderea de puncte de desfacere în [coli, biblioteci, biserici.
E) Sprijinirea autorilor locali, editarea textelor acestora în ]ar` sau în afara frontierelor ]`rii.
F) Sprijinirea evenimentelor editoriale în spa]iul cultural românesc.
G) Deschiderea unor libr`rii cu literatur` în limba român` în principalele centre cu popula]ie majoritar româneasc`.
H) Sprijinirea func]ion`rii libr`riilor române[ti prin realizarea unor contacte directe între acestea [i editurile din România.
I) Asigurarea transportului c`r]ilor selectate c`tre libr`rii.
J) Acordarea de premii librarilor cu activitate deosebit`.
VII. PROGRAMUL "BIBLIOTECA ROMÂNEASC~"
Fiind un semn al existen]ei spirituale a unei ]`ri, cultura acesteia este luat` în seam` numai de cei care vor s` ia act de aceast` existen]`. De[i profund materiale, ultimele veacuri au ar`tat un respect, de[i îndrept`]it, totu[i suspect produc]iilor spirituale [i au f`cut sfor]`ri apreciabile ca aceste produc]ii s` persiste, spre amintirea celor care au fost, dar [i spre fecundarea tinerelor spirite cu s`mân]a vechilor înv`]`turi. De la amplele planuri de conservare a unor edificii pe care timpul [i mai ales industrializarea le-a pus în pericol pân` la modernele [i tot mai goalele biblioteci construite în Occident, totul ar p`rea c` vine s` confirme nevoia uman` de raportare la trecut, chiar dac` trecutul este defectuos în]eles în zilele noastre.
Cert este c` azi, când se "produce" atât de mult` cultur` efemer`, în secolul care a inventat "happenning"-ul, o "r`zbunare" asupra timpului, care oricum ar fi înghi]it rapid asemenea produc]ii lipsite de valoare, ast`zi [ansa României este, ca întotdeauna, tot revendicarea de la trecut, de la un trecut tot mai îndep`rtat, pentru c` iat`, pe ultimii 53 de ani nu vrea s`-i revendice nimeni. Un trecut în care neamul avea alt` accep]iune, în care nu existau "cet`]eni", ci "poporeni" [i "viituri" [i care a f`cut ca acest neam s` se întind`, nu s` se împr`[tie, în tot acest r`s`rit al Europei. Apoi, odat` cu dispari]ia harului organizator al conduc`torilor, statul s-a strâns ca o smochin` uscat`, întinderea românilor devenind împr`[tiere.
Împreun` nu se mai ]in românii de mult timp, dar exist` înc` [ansa de a exista [i separa]i, odat` cu riscul de a nu mai exista de loc. Cei r`ma[i în afar` din netrebnicia celor ce au gândit un stat mai mic decât neamul, au început s` nu-[i mai spun` români, ci vlahi, cu]o-vlahi, moldoveni, transnistreni [i câte altele. {i aceasta pentru c` al]i le-au spus a[a, iar ei au luat-o de bun`, pentru c` România oricum îi trecuse la pierderi planificate.
Pentru a [ti ce sunt de fapt [i pentru a-[i în]elege menirea, ace[ti înstr`ina]i ar trebui pu[i în leg`tur` cu m`re]ia apus` a neamului lor [i pentru a [ti c` acesta totu[i mai exist`, [i cu ultimele ispr`vi ale nord-dun`renilor români. C`r]ile care s-au scris despre toate acestea ar trebui adunate în locuri speciale, în care oamenii s` vin` s` citeasc` [i s` afle, în care s` se lanseze c`r]i noi ale creatorilor români, astfel încât contactul cultural permanent [i cu prezentul dar mai ales cu trecutul s`-i fac` s` caute alte sensuri existen]ei lor de str`ini permanen]i. Dar asemenea locuri exist` [i se numesc biblioteci.
"Biblioteca româneasc`" este un program care-[i propune o instalare masiv` [i constant` a culturii române[ti [i a limbii române în comunit`]ile române[ti din afara grani]elor.
Acest program î[i propune crearea unui sistem de biblioteci române[ti în întreaga lume, prin înglobarea celor deja existente [i crearea altora noi sau m`car a unor sectoare române[ti în marile biblioteci ale lumii.
La ora actual` fondul de carte româneasc` aflat în bibliotecile lumii este insignifiant, fiind m`sura dezinteresului României pentru propria imagine [i pentru soarta cona]ionalilor asimila]i, din lips` de documente, cu toate fapturile p`mântului.
În acela[i timp exist` o seam` de biblioteci particulare ale românilor din exil, biblioteci cu valoare foarte mare prin manuscrisele aflate în ele, dar [i prin imensul fond de carte din care sunt constituite. Când nu sunt ni[te relicve de care mo[tenitorii nu mai au nevoie, acestea sunt pur [i simplu menite s` piar` prin lipsa mo[tenitorilor de drept sau de fapt. În acela[i timp bibliotecile aflate în comunit`]ile în care românii constituie minorit`]i na]ionale nerecunoscute, sau aproape, sunt în lips` de aceste c`r]i care se pierd pe diferite meridiane ale lumii. Programul "Biblioteca româneasc`" î[i propune pe de-o parte salvarea fondului de carte aflat în exil, fie prin transformarea bibliotecilor particulare aflate în pericol în biblioteci institu]ionale, fie, acolo unde acest lucru nu este posibil, prin transferarea respectivului fond de carte în biblioteci institu]ionale existente, pe de alt` parte completarea fondului de carte din bibliotecile existente, sau chiar crearea unor noi biblioteci [i, nu în ultimul rând, includerea tuturor acestora într-un sistem viu, capabil s` efectueze diverse manifest`ri culturale [i transferuri de carte româneasc` sau în limba român` acolo unde realitatea o va cere. Intrarea acestor biblioteci într-un circuit ar însemna, ca [i programul "Libr`ria româneasc`", o ie[ire a culturii române[ti din provincialismul în care se afl`, provincialism care nu ]ine, cum s-a tot spus, de cultura în sine, de valoarea acesteia, ci de puterea na]iei de a valorifica la maxim aceast` cultur` care o reprezint`.
Poate p`rea vulgar, dar noi nu [tim s` vindem ce avem, [i nu este vorba doar de cultur`. Încai dac` n-am vinde, tot n-ar fi r`u, dar vindem prost, mult sub valoare. Cultura român` nu este bine cunoscut` pentru c` nu [tim s-o facem cunoscut`, nu pentru c` n-ar merita. Aceste biblioteci române[ti, bine concepute [i bine definite ca promotorii ale culturii române[ti în str`in`tate, n-ar fi doar în folosul românilor din respectivele str`in`t`]i, de[i [i aceasta ar fi suficient, dar ar fi [i un mijloc eficient de promovare a valorii române[ti în afar`, o exteriorizare eficient` a unei culturi cu voca]ie universal` [i valorificare de cartier.
A. Alc`tuirea unei baze de date privind: - bibliotecile existente: a) independente; mixte; române[ti; b) institu]ionale, particulare - fondul de carte pentru îmbun`t`]ire, înnoire.
B. Formare unui sistem de livrare a presei.
C. Introducerea unei re]ele computerizate de stocare a scrisului românesc (ziare [i c`r]i).
D. Deschiderea de noi biblioteci în centrele cele mai populate.
E. Ini]ierea unui plan de prezentare a bibliotecilor române[ti [i publicitate de carte prin pliante, filme, etc.
F. Dotarea bibliotecilor existente cu literatur` româneasc` [i universal` în limba român` [i sprijinirea deschiderii unor noi biblioteci în toate localit`]ile unde tr`iesc români sau unor puncte pe lâng` bibliotecile locale, în cazul în care românii sunt pu]in numero[i.
G. Realizarea unor leg`turi între marile biblioteci din ]ar` [i bibliotecile române[ti din afara grani]elor.
H. Organizarea de ac]iuni comune ale bibliotecilor române[ti de peste hotare cu biblioteci din România.
VIII. PROGRAMUL "CENTRUL DE AFACERI"
Argument.
1. Scopul cre`rii Centrului. 2. Principii de func]ionare a Centrului. 3. Structura organizatoric`. 4. Obiect de activitate. 5. Instrumente de lucru. 6. Rela]ii cu institu]iile de profil. 7. Proiecte.
1) SCOPUL CRE~RII "CENTRULUI": Centrul de afaceri se constituie având ca scop: a) sprijinirea financiar` a întregii activit`]i a Departamentului; b) încurajarea investi]iilor firmelor str`ine în România [i ale firmelor române[ti în str`in`tate; c) promovarea imaginii României printre românii din diaspora. 2) PRINCIPII DE FUNC}IONARE A "CENTRULUI": Enun]`m trei principii manageriale de fun]ionare a "Centrului", care vor constitui for]a motrice a organiza]iei: - activitate rentabil`; - cre[tere profesional`; - flexibilitatea strategiei.
3) STRUCTURA ORGANIZATORIC~ (a se vedea organigrama).
4) OBIECTUL DE ACTIVITATE: "Centrul" va avea ca principale obiecte de activitate urm`toarele: - consultan]` general` antreprenorial`; - asistarea investi]iilor; - suport logistic pentru demararea afacerilor; - prelucrarea [i vânzarea de informa]ii generale de afaceri; - elaborarea studiilor de pia]`; - elaborarea studiilor de fezabilitate (într-o faz` ulterioar`); - intermedieri de afaceri; - organizarea de simpozioane [i conferin]e pe teme economice; - editarea unui buletin de afaceri. 5) INSTRUMENTE DE LUCRU: - informa]ii economice oficiale; - informa]ii culese din publica]ii de specialitate; - informa]ii culese din presa cotidian`; - informa]ii ob]inute de la institu]iile abilitate ale statului; - informa]ii ob]inute de la institu]iile [i organiza]iile economice private; - informa]ii ob]inute pe baza unor rela]ii personale. 6) RELA}II CU INSTITU}IILE DE PROFIL: - rela]ii cu Camera de Comer]; -rela]ii cu ministerele (cu ambasadele); - rela]ii cu diferite funda]ii sau ONG-uri; - rela]ii cu birouri de avocatur`, notariale, companii aeriene, companii hoteliere, etc. 7) PROIECTE: a) individuale: contactarea persoanelor cu putere financiar`; - expunerea proiectului [i cointeresarea;- sprijinirea [i acordarea de facilit`]i; b) pe comunit`]i: investi]ii ale diasporei în zonele comunit`]ilor române[ti din afara grani]elor (în ]ara adoptiv`, în România sau în comunit`]i ale românilor din alte state); - investi]ii ale românilor din ]ar` în spa]ii locuite de români în afara României; c) pe domenii: - înfiin]area unui Birou de Consultan]` Juridic` [i Comercial` (studii de fezabilitate, studii de marketing, etc. - oportunit`]i de afaceri; d) ob]inerea unui statut special fa]` de al]i investitori (sc`derea progresiv` a impozitelor în raport cu volumul investi]iilor).
IX. PROGRAMUL "ÎNFIIN}AREA UNOR BIROURI DE SPRIJIN
ÎN INTERIORUL COMUNIT~}ILOR ROMÂNE{TI"
Argument.
Înfiin]area unor birouri de sprijin în interiorul comunit`]ilor române[ti, prin investirea unor români din comunit`]ile respective cu func]ii (onorifice) oficial recunoscute, de c`tre statul roman. Observa]ie: Se va lua în considerare faptul c` o mare parte a românilor care au calit`]i morale [i intelectuale compatibile cu un viitor statut oficial sau onorific nu activeaz` în cadrul asocia]iilor române[ti, r`mânând în afara acestora. Motivele acestui fapt se cunosc. Proiecte: 1. Identificarea personalit`]ilor de marc` ale comunit`]ilor române[ti [i testarea compatibilit`]ii acestora cu programele Departamentului. 2. Identificarea tinerilor din cadrul comunit`]ilor române[ti care prin programe speciale* pot fi ajuta]i s` devin` formatori de opinie în cadrul comunit`]ii române[ti, dar [i în cadrul mai larg al societ`]ii în care î[i desf`[oar` activitatea. 3. Selec]ionarea cu grije a unor personalit`]i din cadrul conducerilor asocia]iilor române[ti [i cultivarea acestora în sensul depolitiz`rii asocia]iilor [i unirii acestora în jurul unor principii na]ionale (limba român`, neamul, tradi]iile, interesul na]ional). 4. Se va acorda o aten]ie sporit` personalit`]ilor române[ti care î[i desf`[oar` activitatea în cadrul mediilor de afaceri. Prin aceste personalit`]i se va cultiva interesul pentru investi]ii în România.
Departamentul va asista permanent eventualii oameni de afaceri din cadrul comunit`]ilor române[ti, care vor dori s` investeasc` în }ar`, înlesnind accesul acestora la informa]ie [i la autorit`]ile competente.
*Când se vorbe[te de "programe speciale" se are în vedere organizarea de cursuri privind istoria na]ional`, limba român`, excursii pentru cunoa[terea spa]iului românesc, cursuri de prezentare a legisla]iei interna]ionale privind drepturile minorit`]ilor.
X. PROGRAMUL "CERCETARE INTERDISCIPLINAR~"
Argument.
Memoria de]ine taina identit`]ii noastre - îndemn sau provocare ? Dac` ar fi s` ne regândim [i s` ne reg`sim ca neam [i rudenie de sânge, am putea spune c` într-adev`r, memoria [i istoria deopotriv` ne-au lansat o provocare. Acum, în prag de mileniu trei, când mul]i gândesc cataclisme apocaliptice, românii se caut` prin lume. Au [tiut unii de ceilal]i mai mult sau mai pu]in, chiar dac` erau, teritorial, foarte apropia]i unii de al]ii: în nordul Bucovinei, în Basarabia, ori în sudul Dun`rii. Aici ne-am consumat istoria comun` de sute de ani, unii vorbind deschis române[te, al]ii pe ascuns, ori în gând doar, pentru c` istoria [i conjuncturi nefericite au impus ciudate norme. {i a r`mas memoria. De opt ani ne putem identifica elementele unui discurs de refacere, cu un aspect organizat, mai bine închegat, deoarece n-am g`sit r`gazul suficient pentru a în]elege, în definitiv, trecutul [i a face astfel prezentul mai productiv. Acum, România, patria românilor de pretutindeni, lanseaz` o nou` provocare: un amplu plan de cercetare interdisciplinar`. Sper`m ca aceast` lucrare, închinat` ideii de comunitate de sânge, cea mai profund` leg`tur` care poate uni pe om de om, va fi bine primit` de cei care cultiv` [tiin]a [i dragostea de neam.
OBIECTIVE: 1. cunoa[terea realit`]ilor din comunit`]ile române[ti aflate în afara grani]elor Statului Român; a) zona I Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, Nordul Maramure[ului; b) zona II - Basarabia [i spa]iul transnistrean; c) zona III - Sudul Dun`rii; 2. identificarea principalelor cereri [i dolean]e; 3. stabilirea modalit`]ilor de colaborare.
MODALIT~}I DE REALIZARE: 1. Cercetare etno-sociologic` cu ajutorul echipelor interdisciplinare. RESURSE UMANE: Ac]iunile eficiente cu o documentare [tiin]ific` temeinic`. Superficialitatea atrage dup` sine e[ecul. Numai diagnosticele întemeiate pe cercet`ri serioase realizate de speciali[ti pot oferi documentarea necesar` tras`rii planului de ac]iune pe viitor. În acest sens, echipele interdisciplinare vor reuni urm`toarele categorii de speciali[ti: 1. Muzeul }`ranului Român; 2. Muzeul Satului - speciali[ti în etnologie/etnografie; 3. Universitatea Bucure[ti: - cadre didactice [i studen]i în ani terminali cu specializare în: istorie, sociologie, geografie-geologie, litere, teologie, drept, medicin`, agronomie.
FINALITATE: Rezultatele cercet`rilor efectuate de echipele interdisciplinare vor fi puse în valoare în diverse formule: a) sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice; b) realizarea de filme documentare; c) monografii ale zonelor cercetate; d) realizarea unei b`nci de date (am`nun]it` [i operabil`); e) argumente c`tre: MAE - Comisia de politic` extern` a Parlamentului - MEN, Ministerul Culturii, Pre[edin]ia României. Nu credem c` numai legile bune sunt îndeajuns pentru a reînnoda temeinic o rela]ie de sânge. Istoria a ar`tat c` în lipsa unor buni conduc`tori, a unui corp administrativ [i de profesioni[ti capabili [i p`trun[i de dragoste de neam, legile cele mai bune r`mân f`r` urm`ri. Acesta este motivul pentru care nu ne mul]umim doar s` cercet`m realitatea din comunit`]ile române[ti aflate în afara grani]elor ]`rii [i s` înlesnim organizarea legilor pe care aceasta le reclam`. Dorim s` propunem un altfel de mod de a privi aceast` realitate [i, în acela[i timp, s` form`m o altfel de genera]ie de func]ionari [i de dasc`li.
CERCETARE. CADRELE: 1. CADRUL GEOGRAFIC: a) geologie, orografie, hidrografie, climatologie; b) flor`, faun`. A{EZ~RI: a) rural - vatra satului, case, drumuri; b) urban - sisteme de urbanizare. 2. CADRUL BIOLOGIC: a) tipul antropologic; b) factori demografici: structura popula]iei, dinamica popula]iei; neamuri [i familii (genealogii). 3. CADRUL ISTORIC: a) structur` social` tradi]ional`; b) personalit`]i ale regiunii - prezent/trecut. 4. CADRUL PSIHIC: a) structura mentalit`]ii colective; b) conformism [i inova]ie.
MANIFEST~RILE: 1. MANIFEST~RILE SPIRITUALE: a) graiul - toponimia; b) via]a religioas`; c) spa]iul [i timpul în mentalitatea locuitorului; d) obiceiuri: na[terea, botezul, nunta, înmormântarea; e) s`rb`tori de peste an; f) via]a artistic`: modalit`]i de exprimare; g) [tiin]a de carte; h) confesiuni. 2. MANIFEST~RILE ECONOMICE: a) structura economic` (interesant în mediul rural). 3. MANIFEST~RILE JURIDICE: a) forme de proprietate; b) existen]a formelor de via]` juridic` tradi]ional`; c) rela]ii cu autoritatea de stat/ respectarea dreptutrilor omului. 4. MANIFEST~RILE POLITICO-ADMINISTRATIVE: a) forme de administra]ie; b) grupuri [i ac]iuni politice. UNIT~}I {I SUBUNIT~}I: 1. Familia; 2. Gospod`ria; 3. Vecin`tatea; 4. Forme asociative; 5. Cârciuma.
RELA}II: 1. Rela]ii de rudenie; 2. Rela]ia sat-ora[.
PROCESE: 1. Procese de emigrare [i de imigrare; 2. Urbanul.
Înapoi la începutul paginei!
© 1999 Curierul Românesc.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.