{ERBAN-NICOLAE VLAD

Silvia Constantinescu: Stimate domn {erban-Nicolae Vlad , încep prin a v` ura "Bun venit în Nord!". De peste 4 luni sunte]i ambasadorul României la Oslo. Cine sunte]i domnule ambasador?

{erban-Nicolae Vlad: Sunt bucure[tean, n`scut în decembrie 1941, mi-am petrecut copil`ria [i adolescen]a pe strada Mântuleasa, unde admiram zilnic castanii descri[i de Mircea Eliade în cartea sa cu acela[i nume.

D-ul {erban-Nicolae Vlad.

Am absolvit Universitatea din Bucure[ti în 1964 (diploma în geologie), dup` care a urmat o lung` perioad` de activitate profesional` în domeniul resurselor minerale [i energetice [i, mai recent, al geoecologiei, atât în cercetarea stiintific`, cât [i în administra]ia centrala [i învat`mântul superior. În 1971 am devenit doctor în [tiin]e, am primit premiul Academiei în 1974 (cea mai prestigioas` recompens` [tiin]ific` acodat` în ]ar`), am fost profesor/cercet`tor invitat la dou` Grandes Ecoles din Franta, în 1985 [i, ca bursier Fulbright, în SUA, în 1994 - 1995. Am participat la numeroase manifest`ri [tiin]ifice interna]ionale (congrese, simpozioane, programe UNESCO, etc), atât în ]ar` cât [i în str`in`tate, iar din 1995 pân` în 1999, am func]ionat ca profesor titular la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Am publicat, singur sau în colaborare, în ]ar` [i în str`in`tate, nou` c`r]i de specialitate, trei ghiduri pentru congrese interna]ionale, 51 de articole [i dou` cursuri universitare. Am sus]inut conferin]e în Norvegia, Elve]ia, Belgia, Canada, Marea Britanie [i Republica Africa de Sud. În tot acest interval de timp, Norvegia a jucat un rol aparte în via]a mea. În 1968-1969 am beneficiat de un stagiu predoctoral la Universitatea din Oslo, oferit prin intermediul Departamentului Cultural al Ministerului de Externe norvegian. Acest sejur a însemnat pentru mine o pregtire profesional` superioar` într-o ]ar` cu veche tradi]ie geologic` (concretizat` [i prin publicarea unui articol de specialitate în Norsk Gelogisk Tidsskrift), o cunoa[tere extensiv` [i intensiv` a Norvegiei, a oamenilor, a culturii locale. Am stabilit leg`turi umane trainice, care nu s-au erodat în cele trei decenii scurse de atunci. Am înv`]at s` pre]uiesc acest popor mic, harnic [i onest, care d`duse deja nou` premian]i Nobel, dar nu descoperise înc` ceea ce avea s`-i aduca în ultimele decenii o mare înflorire economic`, anume "aurul negru". Cu toat` frustrarea pe care am încercat-o când autorit`]ile comuniste mi-au refuzat revenirea în Norvegia, unde am fost invitat cu insisten]` la un stagiu post-doctoral din 1979 pân` în 1981, am putut totu[i s` merg la Trondheim abia în toamna târzie a anului 1989, pentru a sus]ine o serie de conferin]e. A fost o experien]` de neuitat, pentru c` am tr`it cu intensitate schimb`rile istorice care au avut loc atunci în Europa. Am c`l`torit cu trenul prin Germania - la ducere Zidul Berlinului era în picioare [i trecerea dintre Berlinul de Est [i cel de Vest echivala cu ie[irea dintr-o închisoare c`tre libertate. La înapoiere, Zidul nu mai exista!
Am revenit în Norvegia în 1992 [i în 1997 [i acum, din martie, ca ambasador al României. Iar când mi-am prezentat scrisorile de acreditare în aprilie, Regele Harald m-a onorat cu salutul "Welcome home, Ambassador!". Un început promi]`tor pentru extinderea rela]iilor mutuale, pentru o mai bun` cunoa[tere reciproc`, credo-ul cu care m-am întors în Norvegia, recomandat de Ministerul Român de Externe [i împuternicit de Pre[edintele Constantinescu s` reprezint România.

S.C.: Care sunt problemele cele mai dificile pe care le ridic` func]ia de ambasador?

{-N.V.: Depinde de modul de abordare. Dac` lu`m în considerare problematica respectiv` din punct de vedere al profesiei, ne confrunt`m cu dificult`]i obiective [i subiective. În primul caz, pur [i simplu elemente de rutin` profesional`, cum ar fi bugetul misiunii sau calitatea colaboratorilor, în al doilea caz, trebuie avute în vedere particularit`]ile lumii diplomatice din ]ara de re[edin]`. Admi]ând îns` c` diploma]ia este [i o art`, pozi]ia de ambasador implic` atât calit`]i manageriale cât mai ales, acel element nativ, talentul de a convinge când se pledeaz` pozi]ia ]`rii, de a sus]ine interesul na]ional în concordan]` cu p`strarea liniei morale în politic`, de a contribui la realizarea unei imagini favorabile a României, în Norvegia [i în lumea diplomatic` din Oslo. Ereditatea comunist` în diploma]ia noastr` este poate cea mai dificil` problem` cu care se confrunt` un ambasador. Eradicarea sa este un proces lung [i dificil, dar strict necesar pentru progresul ]`rii. În acest sens sunt salutare eforturile Pre[eden]iei [i ale Ministerului de Externe, pentru introducerea unui stil diplomatic modern, eficient [i elegant în structura institutional` aferent` din România. De altfel, în societatea româneasc` mentalitatea comunist` înc` se manifest`, uneori cu pregnan]`, în multe direc]ii. Ea apare chiar [i la români care tr`iesc în str`in`tate...

S.C.: Eu consider c` este deosebit de important ca un ambasador s` posede cuno[tin]e serioase despre ]ara unde va activa [i chiar s` cunoasc` [i limba ]`rii respective. Aceste cuno[tiin]e contribuie la realizarea unei leg`turi de respect între cele dou` ]`ri [i faciliteaz` leg`tura cu autorit`]ile ]`rii respective, în interesul, în special, al României. Cuno[tiin]e [i experien]` de munc` pe care o ave]i despre Norvegia în ce m`sur` vor influen]a activitatea dvs. ca ambasador aici?

{-N.V.: Am ar`tat la începutul interviului [ansa mea de a fi familiarizat cu Norvegia de mult timp. Cunosc psihologia, stilul de munca, evolu]ia istoric`, particularit`]ile culturale ale norvegienilor. Cât despre limb`, atât cât am stat în Oslo, colectivul în care am activat era interna]ional [i am comunicat mai mult în engleza. În schimb, am avut o remarcabil` experien]` în vara anului 1969, când am petrecut câteva luni în ora[ul minier Skorovas din Nord Trondelag, unde am vorbit cu localnicii în norvegian`. La sfâr[itul [ederii acolo, am elaborat un raport de activitate asupra cercet`rilor mele din regiune, în bokmal. Cu toate acestea, nu pot spune c` acum mai posed cuno[tin]e solide în domeniul lingvistic. Voi încerca s` ajung cel pu]in la acel nivel, pentru a avea un acces mai u[or la mass media [i în societate. Cunoa[terea limbii este desigur necesar`, dar nu [i suficient` în activitatea mea. Diploma]ia este un domeniu complex, solicitând cuno[tin]e în palierele politic, economic [i cultural; multe mi le-am insu[it în timp, dar m` str`duiesc s` le extind în contextul amplific`rii rela]iilor pe multiple planuri între România [i Norvegia.

S.C.: În Suedia România nu se bucur` de o imagine favorabil`. Imaginea copiilor de strad`, a celor bolnavi de AIDS, "revoltele minerilor" d`inuie înc` în mintea suedezului de rând. Care este imaginea României în Norvegia?

{-N.V.: Nu ar trebui s` ne mir`m dac` imaginea nefavorabil` a României în Suedia este rezultatul prezent`rii în mass-media numai a anumitor aspecte [ocante pentru cet`]eanul occidental. Media, prin specificul lor, prezint` aspectele negative ale societ`]ii, uneori doar de dragul senza]ionalului, alteori cu efect moralizator, pentru a impulsiona corijarea deficien]elor respective. Desigur c` imi este greu s` m` pronun] pentru Suedia, în schimb pot spune c` prezentarea României în mass media norvegiene a fost [i este foarte echilibrat`. România a devenit din ce în ce mai cunoscut` în special dup` 1996, datorit` demersurilor întreprinse pe plan politic de cele dou` ]`ri. În acest context, raporturile dintre cei doi mini[tri de externe, Knut Vollebaek [i Andrei Ple[u, sunt deosebit de prolifice, vizita Pre[edintelui Constantinescu la Oslo, în octombrie 1998, a constituit un moment de r`scruce în dezvoltarea rela]iilor bilaterale, iar Norvegia sprijin` din ce în ce mai activ eforturile României de integrare euro-atlantic`. De[i la nivelul norvegianului de rând România nu este înc` suficient cunoscut`, spiritul misionar al acestui popor nu s-a dezis nici în raporturile cu ]ara noastr`. Norvegia a contribuit prin numeroase organiza]ii nonguvernamentale la ac]iuni umanitare în România, prin dotarea unor spitale, trimiterea de ajutoare (alimente, îmbr`c`minte), construc]ia unor orfelinate sau case pentru sinistra]ii de pe urma inunda]iilor. Este remarcabil` activitatea organiza]iilor Grenlandaksjonen Skjen, România Komiteen, Farsund Lyngdal, Fjell-Pascani Committee, etc. Reprezentan]ii acestor organiza]ii vorbesc cu pl`cere despre România, [i-au f`cut mul]i prieteni acolo, le place firea românilor [i c`ldura lor sufleteasc`. Un alt aspect al aceleia[i probleme este marcat de activitatea complex` a unor români integra]i în societatea norvegian`: un exemplu concludent îl ofera Adrian Marcu, originar din Timi[oara, de la NRK, care a ini]iat o asocia]ie cultural` româno-norvegian`. Pe lâng` proiecte cu caracter umanitar-medical, social, cultural [i de mass media în România, aceast` asocia]ie a organizat expozi]ii itinerante de pictur` româneasc` în Norvegia, precum [i participarea a unui grup de pictori [i sculptori norvegieni la Tab`ra na]ional` de pictur` [i sculptur` de la Garana, în muntii Semenic. Desigur, acest fel de ac]iuni reprezint` doar o etap` incipient` în realizarea unor raporturi constante de cunoa[tere reciproc`, a celor dou` popoare, raporturi ce trebuie intensificate în special în sfera economic` [i cultural`.

S.C.: Suedia nu s-a ar`tat deosebit de interesat` de investi]ii în România. Care este situa]ia în Norvegia?

{-N.V.: Din nou remarc o deosebire între modul cum este v`zut` România din Suedia [i din Norvegia. Pe aici circul` o glum` despre norvegieni [i suedezi: se zice c` în Suedia exista un singur lucru pe care Norvegia nu îl are [i anume vecini buni. S` fie deci înclinarea temperamental` de "good guys" a norvegienilor, care i-a f`cut s` fie mai interesa]i decât suedezii de investi]iile în România? Oricum, Norvegia vede în ]ar` noastr` un poten]ial partener de cooperare economic`. Pân` acum sunt de semnalat ini]iative înc` restrânse, cum ar fi proiectele în domeniul construc]iilor de nave, colaborarea în cadrul societ`]ii mixte Petroklav, crearea unei re]ele interne de desfacere a îngr`[amintelor chimice de c`tre Norsk Hydro, perfectarea cooper`rii în produc]ia de echipament energetic [i modernizarea proceselor tehnologice între grupul Kvaerner [i societ`]ile IMGB [i FECNE din Bucure[ti.

La 31 martie 1999 erau înregistrate în România 86 de societ`]i mixte româno-norvegiene, cu un capital total investit de circa trei milioane dolari. Volumul de investi]ii angajat de investitorii norvegieni în contracte de vânzare-cump`rare încheiate cu Fondul Propriet`]ii de Stat este de 46,4 milioane dolari.

S.C.: Ce ve]i întreprinde în Norvegia în vederea form`rii unei informa]ii corecte despre România? În ce direc]ie se vor axa eforturile dvs. imediate?

{-N.V.: Anul în curs este crucial pentru rela]iile româno-norvegiene, deoarece include vizita de stat a Regelui Harald [i a Reginei Sonia în România, în perioada 20-22 septembrie. În acest sens, misiunea noastr` la Oslo [i cea omoloag` de la Bucure[ti, condus` în mod fericit de ambasadorul Gunnar Lindemann, fac toate eforturile pentru a asigura o cunoa[tere cât mai obiectiv` a realit`]ilor din România în Norvegia. În pu]inul timp pe care l-am avut la dispozi]ie pân` în prezent la Oslo, am avut numeroase contacte cu oficialit`]i norvegiene din lumea politic`, economic` [i cultural`.
Pe plan politic, am urm`rit consecvent ca, în raporturile dintre ]`rile noastre, s` trecem de la conceptul de "identical views" la cel de "identical objectives". Am expus atât aspectele prioritare ale politicii externe române[ti, cu privire special` asupra necesit`]ii integr`rii ]`rii noastre în structurile euroatlantice, cât [i obiectivele principale ale politicii interne, reprezentate de tranzi]ie c`tre economia de pia]` [i înt`rirea democra]iei [i stabilit`]ii. Am insistat [i asupra ini]iativelor pe plan sub-global/regional ale pre[edintelui Constantinescu [i ministrului Ple[u, ca [i asupra pozi]iei României în conflictul din Kosovo [i în lucr`rile destinate lans`rii pactului de stabilitate pentru Europa de sud-est. Este suficient s` amintim ceea ce spunea Pre[edintele Constantinescu în 16 iunie, cu ocazia vizitei de stat pe care a facut-o în România omologul sau grec, Kostis Stephanopoulos: "The image of the Balkans as a powder keg of Europe must be replaced with the image of the Balkans as a container of good". Revenind la întrebarea dv, am dezvoltat web-site-ul Ambasadei noastre, actualizându-l cu prezentarea unor ac]iuni importante care nu au fost mediatizate în Norvegia, de exemplu vizita Papei Ioan Paul al II-lea [i a premierului britanic Tony Blair la Bucure[ti, în luna mai. Astfel de informa]ii utile pentru cunoa[terea României în societatea norvegian` au fost transmise sub form` de "press release" la principalele publica]ii [i institu]ii publice. Pe de alt` parte, extrem de important` mi se pare componenta economic` a rela]iilor bilaterale, pentru care Ambasada noastr` [i-a concentrat ac]iunile în vederea dirij`rii efortului promo]ional al firmelor române[ti pe pia]a norvegian`, identific`rii oportunit`]ilor de afaceri [i opera]ii comerciale pentru companii norvegiene pe pia]a româneasc` sprijinirii/încuraj`rii investi]iilor norvegiene în România.
Participarea României cu pavilion na]ional la Expozi]ia Interna]ional` Norshipping 99 s-a f`cut la ini]iativa, propunerea [i recomandarile Ambasadei, transmise autorit`]ilor de la Bucure[ti. Organizarea palierului economic al vizitei de stat a cuplului regal norvegian în România, din septembrie, are la origine, de asemenea, ini]iativa [i propunerile Ambasadei.

S.C.: Considera]i c` ar fi necesar` fondarea unui "Institut Român" în Nord, institut care s` se ocupe de rela]iile culturale, [tiin]ifice [i economice dintre România [i }`rile Nordice?

{-N. V.: Ideea este desigur tentant`, nu [tiu dac` a mai fost vehiculat`, dar mi se pare c` abordarea sa este prematur`, deoarece nu realizez cât de interesate de acest proiect ar fi toate ]`rile nordice. Pe de alt` parte, Ministerul Culturii din Bucure[ti nu mi-a transmis nici un semnal în aceast` direc]ie. Pâna atunci, Ambasada face tot posibilul pentru a deschide un lectorat de limb` român` la Trondheim, într-un cadru institu]ional condus de prof. Arve Halvorsen, la Universitatea Tehnic` din acest ora[. Acest demers, ini]iat cu ocazia vizitelor în Norvegia ale Pre[edintelui Constantinescu [i ministrului Ple[u, reprezint` o m`sur` de reciprocitate la Lectoratul de limb` norvegian` de la UBB Cluj-Napoca, care functioneaz` de cinci ani [i reprezint` unica institu]ie de acest fel din acea parte a Europei. De asemenea, Ambasada a propus deschiderea unui Consulat onorific românesc la Trondheim [i numirea în func]ia de consul onorific a acelui mare prieten al României care este Arve Halvorsen. Ini]iativa este în curs de realizare la forurile competente norvegiene [i române[ti.