Silvia Constantinescu: Cine este ambasadorul Andres Unga?

Andres Unga: Am intrat în Ministerul estonian al Afacerilor Externe în 1991. Din ianuarie 1993 [i pân` în noiembrie 1996 am lucrat ca [ef de protocol. Ace[ti trei ani au fost foarte intensivi, dar [i interesan]i în acela[i timp. În 1996 am fost numit ambasador al Estoniei în Suedia.
Istoria rela]iilor între Estonia [i Suedia dateaz` de multe secole în urm`. Deoarece suntem ]`ri vecine, rela]iile dintre noi au fost întotdeauna strânse, lucru care se poate vedea cel mai bine pe coasta de vest a Estoniei [i pe insulele de acolo. Multe denumiri de locuri din aceste regiuni sunt în ambele limbi - atât în estonian` cât [i în suedez`. De exemplu, cea mai mare insul` a noastr` este denumit` Saaremaa în estonian`, dar [i Ösel în suedez`.
Fenomenul acesta vine de la suedezi - "suedezii de coast`" - care au populat teritoriile de coast` pân` la cel de-al doilea r`zboi mondial. În timpul r`zboiului, în mod practic to]i suedezii de coast`, împreun` cu mul]i estonieni, au fugit în Suedia, folosind mici b`rci de pescari. Anii aceia au fost plini de tragedii pentru poporul care [i-a v`zut patria ocupat`, lucru în urma c`ruia au trebuit s`-[i p`r`seasc` c`minele [i s` devin` refugia]i. Se apreciaz` c` în jur de 50.000 de estonieni au fugit în Suedia. Refugia]ii au primit mult` asisten]` din partea Suediei la vremea aceea, ceea ce a f`cut ca leg`turile dintre cele dou` ]`ri s` fie [i mai puternice. Comunitatea estonian` din Suedia s-a ]inut timp de peste 50 de ani strâns unit`, p`strând vii vechile tradi]ii populare, organizând diferite evenimente [i activit`]i.
În toat` Suedia au fost întemeiate Case Estoniene, în Stockholm [i în Göteborg exist` gr`dini]e estoniene, în Stockholm a fost întemeiat` o [coal` estonian` unde materiile sunt tratate atât în estonian` cât [i în suedez`. Cei doi copii ai mei au avut [i ei privilegiul s` mearg` la aceast` [coal` [i s` li se fac` educa]ia în limba lor matern`.

D-ul Andres Unga,
ambasadorul Estoniei în Suedia.
Foto: © Andres Unga.

A[adar, exist` multe puncte comune în istoria Estoniei [i a Suediei, iar ast`zi rela]iile dintre cele dou` ]`ri au devenit [i mai strânse în toate domeniile.

S.C.: Care au fost problemele cele mai importante ale Estoniei dup` "c`derea zidului"?

A.U.: Când Estonia [i-a rec`p`tat independen]a la 20 august 1991, s-a terminat calea lung` de munc` grea [i eforturi continui de c`p`tare a suveranit`]ii, a fost reîntemeiat statul estonian. În acela[i timp, el a fost pus în fa]a noilor sarcini de a construi un stat cu toate institu]iile, structurile [i legisla]ia sa în scopul de a-[i restaura pozi]ia între celelalte ]`ri europene. Au trebuit înf`ptuite schimb`ri majore atât în via]a politic` cât [i în cea economic`. Condi]iile de baz` pentru înf`ptuirea acestor schimb`ri au cerut formarea unor structuri guvernamentale democratice în concordan]` cu principiul diviziunii puterilor. În iunie 1992 a avut loc referendumul pentru noua Constitu]ie.
Primele alegeri libere pentru pre[edinte [i parlament (Riigikogu) au avut loc în septembrie 1992. Între timp au fost reînfiin]ate ministerele, Curtea Suprem` [i diferite servicii guvernamentale.
Fondarea acestor institu]ii a f`cut posibil` concentrarea pe crearea unui stat democratic de drept cu o economie de pia]` care s` func]ioneze în bune condi]ii.
Cel mai mare efort s-a aplicat la Parlament, deoarece trebuia adoptat` o legisla]ie de reglementare pentru fiecare domeniu de via]`.
Via]a politic` a c`p`tat linii de direc]ie clare prin formarea gradat` a sistemului multi-partinic. În domeniul economic, sarcina cea mai grea a fost implementarea principiilor economiei de pia]` în scopul înlocuirii economiei planificate.
În iunie 1992 s-a efectuat o reform` monetar` care a re-introdus coroana estonian` ca mijloc de plat` na]ional. În scopul men]inerii stabilit`]ii coroanei, aceasta a fost legat` de marca german` cu rata de 1:8, iar sistemul departamentului mijloacelor de plat` a fost fixat prin lege. A trebuit [i ca s` se echilibreze bugetul de stat. Au avut loc schimb`ri majore în domeniul comer]ului - acesta a fost re-orientat c`tre Europa, f`r` a se introduce tarife vamale.
Au fost create condi]ii favorabile pentru investitorii str`ini - drepturi egale cu cet`]enii estonieni de a cump`ra terenuri, de exemplu. Un impozit pe venituri unitar, un buget echilibrat men]inut prin lege, lipsa de tarife vamale [i un sistem monetar bazat pe un departament al mijloacelor de plat` - toate au contribuit la succesul economic al Estoniei, cu un surplus la PBN de 11% în 1997.
În afara schimb`rilor politice [i economice, a avut loc o mare schimbare în mentalitatea poporului.
Pe m`sur` ce perspectivele se clarificau, recunoa[terea responsabilit`]ii fiec`ruia [i nevoia de ini]iativ` cre[teau tot mai puternic.
Con[tiin]a faptului c` "e[ti propriul t`u st`pân din nou" a dat un impuls uria[ la confruntarea cu sarcina de a cl`di statul estonian.

S.C.: Cum a rezolvat Estonia dup` 1991 problema propriet`]ii private care fusese luat` de c`tre comuni[ti de la proprietari?

A.U.: Problema propriet`]ii a fost rezolvat` prin reforma propriet`]ii, care a dat posibilitatea fo[tilor proprietari s` primesc` înapoi sau s` primeasc` compensa]ie pentru proprietatea lor na]ionalizat` de c`tre Uniunea Sovietic`. În proprietate s-a inclus atât p`mânt cât [i imobile [i ac]iuni.
Procesul legal respectiv este aproape de sfâr[it [i în momentul de fa]` aproximativ 60% din proprietate a fost restituit` fo[tilor proprietari sau mo[tenitorilor lor.

S.C.: Estonienii care au fost în exil în alte ]`ri, care din cauza legilor ]`rii respective nu [i-au putut p`stra cet`]enia estonian`, ci au devenit cet`]eni în ]ara respectiv` în care locuiesc în continuare, î[i primesc înapoi averea care li s-a luat în timpul comunismului?

A.U.: Estonienii care se aflau în exil în alte ]`ri [i- au putut p`stra cet`]enia estonian`, ceea ce înseamn` c` nimeni nu le-a luat-o, dar ca s` poat` tr`i [i munci în ]`rile respective a fost mai simplu s` primeasc` cet`]enia ]`rii respective. Dac` au dorit, au putut primi înapoi (sau s` primeasc` compensare pentru) averea care li s-a luat în timpul comunismului.

S.C.: Cum a rezolvat Estonia problema pensiilor?

A.U.: În timpul ocupa]iei sovietice, deoarece nu exista un sector privat, fiecare era garantat cu o pensie de stat dup` vârsta de 55 de ani (pentru femei) sau 60 (pentru b`rba]i). În momentul actual, Estonia a pus în mi[care o reform` de securitate social` care va introduce sistemul de pensii "pe trei stâlpi": pensii de stat ca o baz` pentru pensia persoanei, fonduri obligatorii de pensie pl`tite de firm` [i fonduri benevole de pensie pl`tite de persoana îns`[i. De[i vor mai trece câ]iva ani pân` la terminarea reformei, Estonia este gata acum s` introduc` reforma celui de-al doilea "stâlp".

S.C.: Primesc persoanele de origine estonian`, care au muncit 10-15 ani sau mai mult în Estonia, dar care au fugit sau emigrat în timpul comunismului într-o alt` ]ar` - ]ar` care nu accept` dubla cet`]enie [i unde locuiesc în continuare, pensia lor din Estonia pentru timpul cât au lucrat în Estonia, atunci când ajung la vârsta de pensionare?

A.U.: Nu, în cazul acesta nu primesc pensie în Estonia. Pensia se pl`te[te în Estonia numai dac` ei locuiesc în Estonia.

S.C.: Accept` Estonia dubla cet`]enie?

A.U.: Conform Constitu]iei Estoniei, dubla cet`]enie nu este recunoscut`. În practic`, îns`, exist` unele excep]ii. Estonieni care au p`r`sit Estonia în timpul celui de-al doilea r`zboi mondial [i care nu s-au putut reîntoatce, s-au a[ezat în alte ]`ri, ca Suedia, Germania, Statele Unite, etc. Timp de 50 de ani, când Estonia a fost ocupat`, oamenii ace[tia au solicitat cet`]enia ]`rilor respective. Deoarece fuseser` cet`]eni estonieni prin na[tere, au avut cet`]enie dubl` atunci când Estonia [i-a rec`p`tat independen]a. De aceea, num`rul estonienilor având cet`]enie dubl` este limitat, ajungând aproape la 80.000 în 1999.

S.C.: Au estonienii cu dubl` cet`]enie care locuiesc în alte ]`ri acelea[i drepturi cet`]ene[ti în Estonia ca [i estonienii care locuiesc în Estonia?

A.U.: Da.

S.C.: Ce politic` are Estonia fa]` de estonienii etnici care locuiesc în ]`ri care nu accept` dubla cet`]enie, ca de exemplu în Suedia? Ce fel de pa[apoarte au ace[tia? Au ei dreptul s` voteze la alegerile politice din Estonia? Au ei drept de proprietate în Estonia?

A.U.: Cum am mai spus, estonienii care au fost în exil în alte ]`ri [i-au putut p`stra cet`]enia estonian`, adic` nimeni nu le-a ridicat-o, dar au primit, de exemplu, [i cet`]enie suedez`. {i cu cet`]enia estonian` vin toate drepturile respective - a avea pa[aport estonian, a vota la alegerile parlamentare (excep]ie pentru alegerile locale, unde nu pot vota, deoarece conform legii o persoan` trebuie s` fi locuit cel pu]in 5 ani în unitatea administrativ` local` unde se poate vota), [i au [i drept de proprietate.

S.C.: Recurge Estonia la cet`]eni str`ini pentru func]iile statului estonian în Suedia sau alte ]`ri?

A.U.: În 1996 a intrat în vigoare în Estonia legea serviciului de stat, care permite doar cet`]enilor estonieni s` lucreze ca slujba[i de stat estonieni. Îns` legea nu specific` nimic despre na]ionalitatea slujba[ului de stat. Este posibil ca oameni cu alt` cet`]enie decât cea a Estoniei s` lucreze în serviciile guvernamentale, dar numai pe posturi de personal tehnic sau administrativ sau pe posturi care nu sunt aplicabile la legea serviciilor de stat. În practic`, ace[tia au fost cel mai adesea solicita]i pe post de consilieri sau exper]i cu care s` se consulte de exemplu mini[trii sau al]i func]ionari în anumite situa]ii.

S.C.: V`d parlamentul sau guvernul estonian vre-un conflict de loialitate în a fi estonian cu cet`]enie suedez` sau a altui stat pentru a recurge la ace[ti oameni în rela]iile bilaterale între Estonia [i Suedia sau alte ]`ri? Au estonieni cu dubl` cet`]enie care locuiesc în str`in`tate drept s` fie angaja]i în serviciile publice din Estonia?

A.U.: Cine nu are cet`]enie estonian`, nu poate lucra ca func]ionar de stat în Estonia, adic` nici în cadrul rela]iilor bilaterale dintre Estonia [i Suedia, dar ei pot lucra în alte slujbe [i o [i fac, într-adev`r. S.C.: Se face diferen]` între estonienii care sunt cet`]eni estonieni care locuiesc în Estonia [i estonienii cu dubl` cet`]enie care locuiesc în str`in`tate în acest caz?

A.U.: Nu. Dar nu trebuie s` se uite c` aceast` dubl` cet`]enie este valabil` doar pentru oamenii care au fugit în timpul celui de-al doilea r`zboi mondial sau mai târziu, când Estonia fusese ocupat` de Uniunea Sovietic`. Acum trebuie s` alegi una sau alta dintre cet`]enii.

Traducerea din englez`: Octavian Ciupitu.