Silvia Constantinescu: Domnule ambasador, v` rog s` v` prezenta]i cititorilor mei. S` vorbi]i despre studii, despre activitatea profesional`, despre hobby-urile dvs.

Vytautas Nauduzas: Pentru mine munca mea profesional` [i hobby-ul sunt sinonime.
Deoarece literatura economic` este foarte interesant`, o citesc atât profesional cât [i ca hobby, în zilele de s`rb`toare cât [i în concediu. Apoi iubesc arta [i sunt foarte interesat de impresioni[tii francezi, Gaugain, Van Gogh, Toulouse-Lautrec, Monet, Manet, etc. [i sunt îndr`gostit de muzeul Orsay din Paris. Îmi place [i muzica, atât cea clasic`, cât [i country muzic [i muzic` la acordeon - [coala francez`.
So]ia mea se nume[te Vida, ceea ce înseamn` "via]`", în spaniol`. Vida este expert în limba lituanian`. A predat la Universitatea pedagogic` Siauliai [i la diferite [coli din Vilnius. Este foarte interesat` de studiul lingvisticii, despre logica gramaticii, care se poate asem`na cu matematica, dar consider` c` fiecare limb` este influen]at` de dezvolatarea social`. Lingvistica, sociologia [i economia dau na[tere la discu]ii foarte interesante în familia noastr`. Ficele mele, Monika [i Regina, studiaz` la Paris. Monika, care [i-a luat examenul la [coala Jacques Decour, este acum student` la universitate, iar Regina î[i va lua examenul la cunoscuta [i vechea [coal` Louis de Grand.
Deoarece Lituania prioriteaz` acum intrarea în NATO [i Uniunea European`, eu cred c` pot s` fiu foarte util Lituaniei în acest proces.

S.C.: Care au fost cele mai importante probleme cu care s-a confruntat Lituania dup` "c`derea zidului"?

V.N.: Cele mai importante probleme ale Lituaniei dup` "c`derea zidului" au fost reconstruirea independen]ei ]`rii [i, bine-în]eles, înt`rirea acestei independen]e. Cel mai important a fost s` se pun` baza unei adev`rate democra]ii, s` se fac` alegeri libere, s` se introduc` sistemul pluripartist, libertatea presei, etc. O importan]` special` a avut-o transformarea economiei planificate condus` de la Moscova, în economie de pia]` [i proprietate privat`.
Lituania, [i eu cred c` [i România, are acum dou` priorit`ri: a începe tratativele pentru intrarea în Uniunea European`, ca în viitor s` devin` membr` a Uniunii Europene [i în NATO.

S.C.: Cum a rezolvat Lituania problema propriet`]ii private furate de comuni[ti? A înapoiat guvernul Lituaniei aceste propriet`]i adev`ra]ilor proprietari?

V.N.: Guvernul Lituaniei a reintrodus dreptul la proprietate privat`, drept care fusese luat de comuni[ti. Cei mai mul]i dintre proprietari, cei care au cet`]enie lituanian`, [i-au primit înapoi [i casele, [i p`mântul, [i întreprinderile.

D-ul Vytautas Nauduzas,
ambasadorul Lituaniei în Suedia.
Foto: Octavian Ciupitu /© CR.

Cet`]enii str`ini, care n-au primit înapoi cet`]enia lituanian`, conform cu "legea restituirii", au putut primi înapoi imobilele numai dac` le-au cerut înapoi în perioada 1 ianuarie 1997- 31 decembrie 1997.

S.C.: Cum a rezolvat Lituania problema pensiei pentru lituanienii care au lucrat mai mul]i ani în Lituania, unde [i-au pl`tit asigurarea de pensie, dar care înainte sau dup` '90 au devenit cet`]eni ai altor state?

N.V.: Lituania pl`te[te pensia în conformitate cu legea lituanian`. Dac` un cet`]ean lituanian a primit pensie pân` în 1990 sau mai târziu [i apoi [i-a luat reziden]a în alt` ]ar`, f`r` s`-[i piard` cet`]enia, continu` s`-[i primeasc` pensia.
Dar dac` un cet`]ean lituanian a emigrat din Lituania înaninte de 1990 sau dup` aceea [i a renun]at la cet`]enia lituanian`, atunci acesta pierde dreptul la pensie.

S.C.: Dar dac` un cet`]ean lituanian a lucrat 10-15 ani sau mai mul]i în Lituania [i apoi a emigrat sau s-a refugiat în timpul regimului comunist într-o ]ar` care nu a acceptat dubl` cet`]enie, au primit ace[tia pensia pentru care au pl`tit asigurare în Lituania?

N.V.: Nu, ace[tia nu primimesc pensie. Conform legisla]iei lituaniene, pensia se pl`te[te numai cet`]enilor lituanieni care au lucrat cel pu]in 15 ani.

S.C.: Accept` acum Lituania dubl` cet`]enie?

N.V.: Nu, Lituania nu accept` cet`]enie dubl`, dar conform legii lituaniene se accept` excep]ie de la lege. De aceea avem ast`zi mii de cet`]eni lituanieni în afara grani]elor, care au înc` cet`]enie lituanian`, dar [i american`, canadian`, australian`, etc.

S.C.: Cet`]enii lituanieni care locuiesc în afara grani]elor Lituaniei au acelea[i drepturi [i obliga]ii în realitate ca [i cet`]enii lituanieni care locuiesc în Lituania?

N.V.: Cet`]enii lituanieni care locuiesc în afara grani]elor Lituaniei au exact acelea[i drepturi ca cei care locuiesc în Lituania. Ca urmare ace[ti "lituanieni din afara ]`rii", f`r` nici un fel de discriminare, cump`r` sute de întreprinderi, apartamente sau case în Lituania. Ei particip` deasemenea la alegerile parlamentare [i comunale [i sunt activi în diferitele partide din ]ar`.

S.C.: Exist` vreo interdic]ie ca etnicii lituanieni, cet`]eni acum ai altor state sau cu dubl` cet`]enie, s` fie angaja]i în func]ii de stat sau în cadrul unor rela]ii bilaterale între Lituania [i alte ]`ri?

N.V.: Nu, nu exist`. În cazul în care o persoan` cu dubl` cet`]enie va fi angajat` ca func]ionar public, atunci se accept` cet`]enia lituanian`, care nu duce la vreo barier` ca s` fie angajat` în func]ii publice. Dac` un etnic lituanian are cet`]enie str`in` are dreptul s` fie angajat în sectorul public, mai precis în sectorul de deservire. În afar` de aceasta, cet`]enii ]`rilor membre în Uniunii Europene [i NATO au dreptul s` fie angaja]i în func]ii publice în Lituania, dac` ]`rile din care vin nu pun condi]ii de cet`]enie pentru cet`]enii lituanieni, care caut` de lucru în ]`rile respective.
În sectorul privat, care formeaz` 75% din BNP, nu exist` nici un fel de restric]ii.
Diferen]a între func]ionarii cu cet`]enie lituanian` [i cei cu cet`]enie str`in` sau dubl` cet`]enie exist` în dreptul de a participa la alegeri sau a cump`ra p`mânt în Lituania. Lituania a angajat [i continu` s` angajeze cet`]eni ai altor ]`ri în func]ii de stat.
În ceea ce prive[te angajarea cet`]enilor str`ini, Lituania angajeaz` cet`]eni str`ini în func]ii de stat în Fran]a, USA, Marea Britanie [i multe alte ]`ri.

S.C.: De[i mi-a]i r`spuns deja indirect la întrebarea pe care v` voi pune-o, v` întreb totu[i: vede parlamentul sau guvernul lituanian vreun conflict de loialitate în a angaja pe cineva cu cet`]enie suedez` sau a altei ]`ri în func]ii legate de rela]iile bilaterale între Lituania [i alte ]`ri?

N.V.: "Conflictul de loialitate" când un cet`]ean al altei ]`ri dore[te s` fac` o munc` care are de-a face cu rela]iile bilaterale, este un conflict artificial. E de la sine în]eles c` a avea o activitate care oglinde[te nu numai interesele unei p`r]i, ci a ambelor, presupune rela]ii bilaterale. Cet`]enii str`ini care lucreaz` ca func]ionari într-o alt` ]ar` cunosc bine ]ara lor proprie, istoria [i tradi]iile acesteia.
Din acest motiv noi nu numai c` am angajat cet`]eni str`ini în diferite func]ii, ci am creat o mare re]ea de consuli onorifici în alte ]`ri. Ceea ce este specific pentru Lituania este aceea c` unele din posturile Lituaniei la, de exemplu, UNESCO, FAO, Vatican, Venezuela, etc. sunt ocupate de emigran]i lituanieni, ca leaderi sau diploma]i.