ANDERS WALLGREN

Silvia Constantinescu: Anders Wallgren, prezint`-te, te rog! Asta înseamn` c` a[ dori s` vorbe[ti despre tine, despre familia ta, despre originea ta, despre planurile tale de viitor.

Anders Wallgren: Ce s`-]i spun? Am 48 de ani; sunt n`scut în nordul Suediei, în Lappland, mai precis, în partea de sud a regiunii, într-un sat de mineri, unde se extrage aur. Mama mea mi-a spus "bulg`ra[ de aur", când am venit pe lume, lucru cu care acum glumesc. Am locuit acolo la început, în satul natal. Se planificase ca toat` familia s` se mute în Mexico City, c`ci tat`l meu urma s` primeasc` de lucru la o fabric` suedez` din Mexico City. Dar, la numai 29 de ani, tat`l meu a avut un accident, s-a înecat [i planurile familiei s-au schimbat. Mama mea a fost nevoit` acum s` se mute acolo unde i s-a dat de lucru - la Sundsvall. Eu aveam numai 3 ani. Aici mi-am petrecut atât copil`ria cât [i adolescen]a, aici mi-am f`cut studiile liceale - la linia de [tiin]ele naturii. Dup` ce mi-am f`cut armata în Norrland, m-am mutat din nou, de data aceasta la Linköping, pentru a studia ca s` devin inginer în economie industrial`, ceea ce însemna c` al`turi de mult` tehnic`, am studiat [i mult` matematic`, economie [i marketing. {i astfel am devenit specialist în marketing [i asta a devenit profesia mea.
Am terminat [coala în 1976 [i mi-am început cariera în "administra]ie de materiale" în transporturi. Acum am întâlnit-o pe so]ia mea, care este din Småland, [i tot inginer`. Ne-am c`s`torit în 1977.
La primul loc de munc` n-am stat decât câ]iva ani, c`ci m-am hot`rât s` încep s` lucrez în bran[a computerelor. În anii ´80 era la mod` s` lucrezi în aceast` bran[e. Eu sunt forte atent ca s` fac lucruri potrivite la timp potrivit, c`ci eu consider c` "timing" este un lucru foarte important! De aceea lucrez eu acum aici.

Anders Wallgren - directorul executiv al Consiliului de Turism. Foto: © SRT AB.	Natura Suediei ofer` multe prilejuri de drume]ie. În fotografie: Majest`]ile Lor Regele Suediei Carl al XVI-lea Gustaf [i Regina Silvia. Foto: © C. Hammarsten/Allers PhotoPress.	Centrul comercial Galeria Sture din Stockholm, un interesant obiectiv turistic, a primit titlul "Galeria anului 1990", decernat de Organiza]ia Interna]ional` a Galeriilor Comerciale cu sediul la Viena. În fotografie: unul din holurile proiectate de arhitectul Octavian Ciupitu. Foto: © Lars Hallén & arkitektur.

Dar s` m` întorc la 1978, când am început lucrul la o întreprindere de servicii - la concernul Johnson, care se numea DATEMA, unde am început ca vânz`tor de computere pentru sistemul administrativ, unde am înv`]at cum func]ioneaz` procesul administrativ într-o întreprindere mare. Aceast` experien]` mi-a fost deosebit de util`!
Împreun` cu înc` 3 colegi am în]eles c` computerele personale vor domina anii ´80, [i de aceea am startat în 1981 o mic` întreprindere, într-un subsol din Stockholm. Întreprinderea se numea "Kontorsutveckling", care însemna c` noi ne ocupam de computere personale pentru mari întreprinderi. Aceast` întreprindere am dezvoltat-o într-un mod extraordinar, dac` pot s` spun a[a, c`ci din trei persoane, cât am fost la început, 10 ani mai târziu, când am p`r`sit întreprinderea, aveam 1100 de persoane, [i aveam ca cifr` de afaceri 2 miliarde de coroane.
Eram una din cele mai mari întreprinderi de vânzare a computerelor din Europa. Am lucrat cu sistemul IBM, Macintosh [i alte datoare portabile. Expansiunea întreprinderii s-a f`cut foarte rapid. Am început s` colabor`m cu firma PROGRAMATOR, care ne-a devenit partener; ne-am lansat la Burs` [i am fost cota]i între 84 - 88 coroane. Ne-am extins în tot Nordul. A fost o afacere bun`! În 1983 am vândut întreprinderea la Esselte, dar am mai lucrat acolo pân` în 1990.
În aceea[i perioad` am adoptat 3 copii, 2 fete minunate din Indonezia, n`scute în 1981 [i ´83. În 1987 s-a n`scut un b`ie]el în Taipeh în Taiwan, pe care l-am adoptat în 1988. To]i trei copiii au fost foarte mici când i-am adoptat; o feti]` a avut 2 s`pt`mâni, alta 3 luni, [i b`iatul 5 luni.
În 1990 am dorit s` încerc într-o alt` bran[e. M` s`turasem de computere! Mie-mi plac schimb`rile! Am lucrat apoi cu automobile. Doream s` fac afacerea secolului, dar dup` un an am în]eles c` ia prea mult timp, c`ci regulile [i instruc]iunile de la Volvo (eu am lucrat la una din cele mai mari întreprindere din Suedia, de revânzare a automobileleor Volvo, la Upplands Motor) sunt extrem de limitate [i nu permit s` ai fantezie. A[a c` am acceptat oferta f`cut` de TeleGuide, care era un proiect mare în bran[a IT. Deci, înapoi la informatic`. TeleGuide este o întreprindere de acela[i tip ca Minitel-ul din Fran]a, care înseamn` c` de acas`, printr-un terminal, comanzi m`rfuri [i servicii. O afacere de milioane!

S.C.: Dar diferen]a este c` Fran]a are o popula]ie cu aproape 50 de milioane mai mare decât Suedia...

A.W.: Da, este adev`rat! Fran]a este, de altfel, singura ]ar` în care sistemul a reu[it! Ast`zi se pot primi servicii asem`n`toare pe Internet. Dup` TeleGuide, mi s-a oferit s` lucrez la concernul Scandic, la un proiect special. Despre ce era vorba? Scandic, Checkers [i Monark sunt o re]ea de hotele [i restaurante, circa 40 în Suedia [i Danemarca. Acestea au început s` piard` din clien]i [i s` mearg` prost.
Am fost întrebat dac` eu a[ putea s` schimb aceast` situa]ie. Eu am r`spuns c` nu cred, c`ci eu n-am oprit niciodat` la vreunul din aceste hoteluri sau restaurante. "Tocmai de aceea!", mi-a spus directorul de atunci al concernului Scandic, Ronald Nilson. P`rerea lui m-a f`cut s` accept propunerea. Am mers pe ideea de a vinde tot ce nu ]inea de activitatea propriuzis` de hotele [i restaurante, ca s` ne putem concentra numai pe aceast` bran[e. {i am reu[it! {i cu mândrie pot spune acum c` am creat "Route 66", o mul]ime de restaurante, transformând [i Checkers och Monark în întreprinderi care d`deau randament. Pu]in timp dup` aceea am fost întrebat dac` sunt dispus s` iau conducerea la Consiliul de Turism. Se potrivea foarte bine cu ceea ce f`ceam tocmai atunci.
"S`-]i vinzi ]ara!" era o mare provocare, [i dac` ai lucrat cu vânz`ri [i marketing toat` via]a, [tii asta!

Castelul Kalmar - unul din cele mai vechi castele din Suedia, început în secolul al 11-lea [i des`vâr[it în mijlocul anilor 1500. Foto: Octavian Ciupitu /© CR.	Palatul Regal din Stockholm, construit între 1697-1753, este unul din cele mai importante puncte turistice. Aici se afl` locul de munc` al Majest`]ii Sale Regele Carl al XVI-lea Gustaf, care poate fi vizitat dac` Majestatea Sa Regele nu este acolo, tezaurul regal [i o serie de muzee. Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Propunerea m-a bucurat foarte mult, de[i era cea mai grea munc` din Suedia. Cu foarte pu]ini bani de la stat, [i cu mult prea mult` lume care "[tia" cum trebuie f`cut` treba, sarcina aceasta nou` p`rea ca un kamikaze. De aceea am avut unele ezit`ri, trebuie s` m`rturisesc, când am acceptat.

S.C.: Pe mine m` fascineaz` computerele [i Internetul. Tu care ai lucrat mult în aceast` bran[e, ce crezi, vor deveni acestea la fel de accesibile pentru toat` lumea, a[a cum este ast`zi biblioteca?

A.W.: Eu consider c` noi nu vom renun]a la media scris`, dar Internetul va fi un complement deosebit de important. Atât c`r]ile cât [i tip`rituri de tot felul vor continua s` existe, [i atât ele cât [i Internetul ne vor ajuta în munc`, nu mai pu]in în turism. Noi am lansat un proiect "IT-OBIECTIV TURISTIC SUEDIA".
Cu ajutorul CD-ROM-ului [i a unor programe mai avansate de IT, birourile noastre de turism din întreaga ]ar`, de la cele mai mari pân` la cele mai mici, [i cele mai multe birouri de turism din ]ar` sunt mici, pot fi în contact cu pia]a interna]ional`. Am lansat, de exemplu, un concurs, a[a cum sunt [i concursurile de arhitectur`, ca aceste birouri s` concureze în creativitate, în a g`si solu]ii pentru dezvoltarea viitoare a bran[ei.

S.C.: Ce fel de tip de întreprindere este Sveriges Rese- och Turistråd AB- Consiliul de turism al Suediei? Privat`? De stat? Ce sarcini are aceast` întreprindere?

A.W.: Sarcina primar` a Sveriges Rese- och Turistråd AB - Consiliul de Turism al Suediei, Societate pe Ac]iuni, este de a prezenta [i de a vinde locurile de turism din Suedia în str`in`tate, dar [i pentru suedezi. Noi suntem o întreprindere jumate de stat, jumate un consor]ium, care este format din 317 întreprinderi diferite. Sarcina mea este de a ar`ta în Europa [i în întreaga lume ce poten]ial enorm de turism are Suedia. C` nu este vorba numai de natura suedez`, ci [i ce cultur` fantastic` avem. Noi nu putem concura cu soarele, ca ]`rile din jurul M`rii Mediterane, dar noi prezent`m ce alte lucruri interesante pot fi vizitate în Suedia. Eu am ca sarcin` [i s` informez atât popula]ia cât [i politicienii despre industria turismului - despre leg`tura strâns` între turism [i veniturile aduse de aceast` bran[e, despre locurile de munc` create, etc. C`ci industria turismului este cea de-a treia mare "industrie de export" a Suediei, care se concretizeaz` într-o valoare de circa 22,5 miliarde de coroane. Ideea este ca aceast` industrie s` creasc` [i în 10-15 ani s` devin` mai mare decât industria auto [i cea a o]elului.

S.C.: Cei mai mul]i str`ini consider` c` Suedia este o ]ar` friguroas` [i lipsit` de varietate climatologic`. Dac` îns` se întoarce Suedia cu capul în jos spre continent se ajunge undeva în Marea Mediteran`. Foarte pu]in` lume se gânde[te c` între Kiruna [i Ystad este o mare varietate atât climatologic` cât [i în ceea ce prive[te flora [i fauna.
Suedia este frumoas` [i pentru mul]i str`ini constituie o mare fascina]ie, nu mai pu]in pentru faptul c` a fost socotit` ]ara cu cel mai înalt standard din lume. Dar în acela[i timp Suedia este o ]ar` scump` pentru turi[ti. Cine are posibilitatea s` c`l`toreasc` în Suedia?

A.W.: Noi ne facem programul pentru clien]ii no[tri cei mari, care sunt germanii. Cu toate acestea, pentru germani noi suntem abia pe locul 25, în ceea ce prive[te interesul acestora pentru turism în Suedia. Numai 0,8% din germani î[i petrec concediul la noi. De aceea ne str`duim s`-i convingem pe mul]i dintre germaniii care n-au ajuns înc` aici s` ne viziteze. {i num`rul acestora a crescut foarte mult în ultimul timp. Dup` germani, pe locul doi la turi[ti str`ini sunt norvegienii [i apoi danezii [i finlandezii.
Ne viziteaz` [i englezii, apoi americanii [i olandezii. {i francezii, italienii [i japonezii ne viziteaz` mult. Avem birouri de turism în 10 ]`ri din lume.

S.C.: Vizitatorii vin din ]`ri cu capital cu mare putere de cump`rare. Cum se prezint` situa]ia cu turi[ti din fostele ]`ri comuniste? Din România?

A.W.: Este adev`rat c` interesul turistic alt acestor ]`ri este mare. Vin acum extrem de mul]i ru[i [i sper`m s` vin` [i din alte ]`ri, de[i poten]ialul acestora este acum sc`zut. Ei vor g`si desigur, cu timpul, Suedia.

S.C.: F`r` doar [i poate, dar pentru români, de exemplu, este foarte scump s` c`l`toreasc` în Suedia.

A.W.: În]eleg asta, dar... Oricum, de când coroana a sc`zut, Suedia a devenit mult mai accesibil`!

S.C.: Ce anume face]i concret pentru a-i convinge pe str`ini s` vin` în Suedia?

A.W.: Noi avem 3 activit`]i principale.
Mai întâi consider`m c` este important s` avem contacte bune cu ziari[tii. Este sarcina noastr` principal` s` d`m informa]ii la un nivel ridicat ziari[tilor, astfel ca ace[tia s` ne fie favorabili [i s` scrie pl`cut despre ce poate oferi Suedia turi[tilor.
Apoi ne ocup`m de rela]iile cu publicul, de informare a persoanelor private care doresc s` [tie mai mult despre Suedia. Ambasadele anun]` c` avem birouri de turism [i astfel cei interesa]i ne sun` s` le d`m informa]ii. Primim foarte multe întreb`ri prin telefon, scrisori, dar [i vizite la birurile noastre de turism. Într-un an avem aproximativ 80.000 de contacte cu publicul. Pentru aceste contacte folosim [i informa]ii prin Internet, de exemplu. În al treilea rând, sarcina noastr` const` din vânzarea propriuzis`, care se face prin birouri de turism, prin întreprinderi de transport ca SAS, Stena-Line, TT-Line, aranjori de excursii cu autobusul, etc. Organiz`m [i foarte multe târguri de turism, la care distribuim foarte mult material publicitar. În Germania, de exemplu, avem circa 10 tårguri de turism pe an, de[i cei care se ocup` cu aceasta sunt numai 6 persoane.

S.C.: Aceesul la Internet este deocamdat` limitat la un num`r mic de persoane în lume, chiar dac` Suedia este ]ara cu cel mai mare acces pe cap de locuitor din lume. Pentru ceilal]i, care ar putea fi poten]ial cump`r`tori de turism suedez, ce alte metode de informare folosi]i? Dup` câte [tiu, edita]i o publica]ie, care îns` este pentru suedezi. Ce alte materiale publicitare edita]i [i cum le r`spândi]i?

A.W.: Aceast` publica]ie ca [i multe alte bro[uri pe care le edit`m sunt [i în alte 10 limbi [i le r`spândim prin birourile noastre de turism, prin toate târgurile pe care le organiz`m, prin întreprinderile de export suedez, cum ar fi IKEA, care se afl` în 130 de locuri, etc.

S.C.: Prezint` aceste bro[uri anumite teme de c`l`torie în Suedia? Cum sunt ele gândite?

A.W.: Avem 3 teme de prezentare în func]ie de ]ara c`reia ne adres`m. Prezent`m fiecare regiune, lucru poate nu extrem de interesant pentru un str`in, dar c`ut`m s` combin`m aceasta cu prezentarea unor posibilit`]i de tr`ire unic`, cum ar fi locuri pitore[ti de pescuit, de mers cu barca, de vizitat diferite palate, castele, evenimentele culturale care se desf`[oar` în anumite perioade în întreaga ]ar`, etc. Cu alte cuvinte, încerc`m s` capt`m interesul turi[tilor pe toate c`ile, ca ace[tia s` poat` g`si locuri deosebite în func]ie de interese. Cei mai mul]i sunt interesa]i de prospe]imea [i cur`]enia naturii noastre, pe care am prezentat-o pân` acum, dar dac` vom prezenta profesional [i comorile culturale vom g`si cu siguran]` mul]i str`ini care vor s` vizteze Suedia.
În consiliul de turism avem un reprezentant, Anna-Greta Leijon, care a fost ministru [i care este acum [efa muzeului Skansen, care-mi spune c`: "Cel mai important lucru pe care tu trebuie s`-l faci, este s` prezin]i în afar` cultura suedez`!". E mai u[or de zis, îns`!

S.C.: Ce planuri de viitor ai, tu care e[ti un suflet care cere mereu schimbare?

A.W.: N-am planuri de schimbat locul de munc` imediat, c`ci doresc ca mai întâi s` am rezultat aici. {i eu cred c`-mi trebuiesc cel pu]in 5-6 ani ca s` ajung vre-un rezultat în aceast` bran[e. Iar rezultat înseamn` s` aducem mul]i turi[ti în Suedia!

S.C.: Suedia are o lege unic`: Allemansrätten - dreptul oricui de acces la natur`. Ce înseamn` de fapt aceasta?

A.W.: Desigur, despre aceasta trebuie s` vorbe[ti mai ales ca turi[tii s` în]eleag` despre ce este vorba. Allemansrätten se bazeaz` pe o tradi]ie, ceea ce înseamn` c` în cea mai mare parte nu sunt legi scrise, tradi]ie care d` dreptul oricui s` treac` peste p`mântul, proprietatea altuia [i s` stea ocazional, s` pun` cort, s` culeag` fructe s`lbatice, ciuperci, flori, etc., dar nu [i pe teren locuit sau cultivat. Acest drept creaz` la rândul s`u o serie de obliga]ii din partea celor care-l uzeaz`, adic` s` nu fac` distrugeri, s` nu lase murd`rie dup` ei, s` nu lase substan]e nocive, etc.

S.C.: {i acum câteva întreb`ri care nu au direct de- a face cu func]ia ta. În Suedia nu întrebi un func]ionar cu ce partid voteaz`, totu[i eu î]i pun aceast` întrebare. Din ce partid faci parte?

A.W.: Munca mea nu o voi marca de vreo culoare politic` sau de vederi politice, ci voi fi foarte neutral. Voi folosi toat` capacitatea mea pentru a informa politicienii despe activitatea noastr`, despre rela]ia între ocupa]ie [i rentabilitate. Dar m` folosesc de drepturile mele de cet`]ean [i, bine-în]eles, votez.

S.C.: Ce [tii tu despe România?

A.W.: Am o amintire turistic` foarte pl`cut` din România, când cu mul]i ani în urm` am fost cu o prieten` la Mamaia. Am putut atunci s` vizitez [i ora[ul Constan]a. Am urm`rit apoi în pres` ce s-a scris despre România.

S.C.: Ce ai dori s` mai spui despre munca ta de a atrage turi[ti în Suedia?

A.W.: În afar` de o natur` frumos` [i o cultur` bogat`, a[ dori s` le spun turi[tilor c` suedezii sunt primitori [i au o atitudine binevoitoare fa]` de turi[ti. În plus, noi avem un sistem de comunica]ii în întreaga ]ar` foarte bune [i asigur`m [i siguran]` turi[tilor. {i ceea ce este pu]in cunoscut în Europa este c` Stockholm-ul este ast`zi un centru de distrac]ii care se poate compara cu marile metropole. Po]i s` te distrezi pân` la ora 5 diminea]a! Po]i fi foarte armonic în Stockholm [i în Suedia în general. Popula]ia cunoa[te engleza, ceea ce u[ureaz` contactul.