PETER J.E. NILSSON

|n num`rul trecut al CURIERULUI ROMÅESC v-am prezentat cea mai veche cas` de licita]ii din lume, Stockholms Auktionsverk, care a \mplinit 325 de ani.
V` prezint de data aceasta ceva mai tån`ra cas` de licita]ii NORDÉN, care are numai 8 ani de existen]`, dar care ofer` de la mobile, argint`rie [i bijuterii suedeze din timpul lui Gustaf III, pån` la obiecte moderne, la pre]uri de atins [i de oameni cu venituri mai reduse.

Silvia Constantinescu: Curierul Românesc are o tradi]ie - începem mereu prin a-l întreba pe cel cu care facem interviul cine este. De aceea vreau s` te rog [i pe tine s` te prezin]i singur.

Peter J.E. Nilsson: Da. M` numesc Peter Nilsson. Am 25 de ani. M-am n`scut în Kristianstad, în Scania, în 1974. De atunci am locuit în diferite locuri în Suedia [i în lume. Ne-am mutat în Blekinge, care este un alt ]inut din Suedia, [i am crescut acolo împreun` cu p`rin]ii [i sora mea. Tat`l meu lucreaz` cu agriculture management, a[a c` eu am crescut într-un c`min aproape de p`mânt, într-o a[ezare agricol`, unde trebuie s` îndr`zne[ti ca s` ajungi undeva. M-am hot`rât destul de devreme c` vreau s` merg în America, a[a c` m-am mutat acolo când aveam 18 ani. Am locuit acolo aproape doi ani [i am studiat ultimii ani la high school.
M-am concentrat la a studia cursuri avansate de matematic`, economie, istorie american`, care m-au interesat cel mai mult. Aceasta a fost mai întâi cu o burs` de la Rotary. Pe urm` am revenit în Suedia, [i dac` ai fost în str`in`tate mai mul]i ani, atunci trebuie s` termini [i studiile de liceu suedez, a[a c` a trebuit s` le termin când am venit acas`. Dup` studiile de liceu am vrut s` m` mut într-un ora[ mai mare [i atunci m-am mutat la Stockholm [i am început s` studiez marketing la Institutul Comercial Pohlman. Am absolvit cursurile acolo [i m-am mutat înapoi la Karlshamn, unde am început s` lucrez ca responsabil de zon` la o întreprindere care se nume[te MCH Corpotation, o întreprindere american` de vânz`ri. Am stat acolo un timp, cât am considerat c` este pl`cut [i interesant, [i apoi m-am hot`rât s` fac cu totul altceva. S` fac ceva care s`-mi plac` într-adev`r [i anume istorie, art`, antichit`]i [i amenaj`ri interioare, ultima fiind marea mea pasiune. {i atunci am luat contact cu Bukowski. Am fost angajat la ei, la Mica Bukowski în 1996 [i am lucrat acolo pân` când Johan Nordén m-a luat ca s` lucrez la NORDÉN. Am acceptat, deoarece am considerat c` NORDÉN este o întreprindere interesant`, pu]in diferit` fa]` de celelalte din aceea[i bran[e, care au o istorie îndelungat` în urma lor, care sunt foarte mari - NORDÉN este o întreprindere destul de mic` [i relativ tân`r` [i proasp`t`, ceea ce mi se potrivea perfect.
Am fost angajat ca responsabil de vizionare, r`spundeam de vizion`ri, de expunerea obiectelor de art` [i tot ce ]ine de aceasta, pentru a realiza un mediu pl`cut, deci amenajarea interioar` a vizion`rilor. Dup` o jum`tate de an, Johan Nordén a vrut ca s` lucrez aici, în pia]a Svea, care se chema atunci Marele Magazin de Licita]ii, [i s` creez un profil activit`]ii. {i am f`cut-o!

Peter J.E. Nilsson, director executiv la NORDÉN. Foto: O.Ciupitu /© CR.	Aspecte din salonul de expunere de la NORDÉN - Decorativa. Foto: O.Ciupitu/© CR.	NORDÉN - W@arehouse cu unul dintre terminalele de licitat în prim-plan. Foto: O. Ciupitu/©CR.

Despre mine ca persoan` pot spune c` am o atitudine pozitiv`, îmi place s` fiu în natur`, îmi place s` practic vele, consider c` este pl`cut s` fac politic` - sunt interesat de politic`. Interesul meu cel mai mare, cum am mai spus, îl constituie amenaj`rile interioare. Îmi place s` încerc diferite lucruri. {i a c`l`tori este una dintre marile mele pasiuni. Îmi place s` v`d diferite culturi, s` întâlnesc oemeni diferi]i. {i aici la noi este pl`cut din acest punct de vedere, c`ci aici este, într-adev`r, un mare amestec. Aici vin oameni de peste tot. Culturi diferite nu înseamn` numai c` sunt oameni din ]`ri diferite, exist` culturi diferite [i în Suedia. {i aceasta, consider eu, este splendid! Ceea ce m` fascineaz` cel mai mult sunt oamenii. Nu este a[a de important, de fapt, c` este o comod` rococo, ci oamenii din jurul ei. {i pe aceasta ne [i concentr`m în aceast` întreprindere: omul în centru [i în jur lucrurile.

S.C.: Tu ai studii economice. Interesul pentru art` cum s-a n`scut?

P.N.: E o pasiune din copil`rie, de când eram mic. Tat`l mamei mele era colec]ionar fervent de art` [i antichit`]i. El era ruda mea preferat`, dac` se poate spune astfel - î]i iube[ti toate rudele, dar el a fost totu[i cel care a însemnat cel mai mult [i a fost un exemplu pentru mine în ceea ce prive[te amenaj`ri interioare, mai ales pentru c` el era colec]ionar de obiecte de art`. Eu am tr`it mult într-un asemenea mediu, doar cu antichit`]i [i obiecte de art`. Cred c` de aceea mi s-a n`scut interesul acesta. Când am mai crescut [i m-am întrebat ce a[ vrea s` fac, m-am gândit c` ar fi pl`cut s` m` ocup cu lucruri care au leg`tur` cu istoria. Gânde[te-te c` scaunul acesta este de la sfâr[itul secolului XVIII, cam din acela[i timp în care a domnit Gustav III, este fascinant faptul însu[i c` mai exist`, c` po]i s`-l cumperi, c` oricine poate s`-l cumpere, dac` este informat. Pe de-o parte cred c` am fost inspirat de tat`l mamei mele f`r` ca el s` [tie despre aceasta, iar pe de alt` parte, ca în orice altceva, întâmplarea este aceea care a f`cut ca s` vin aici, s` scriu la Bukowski.

S.C.: Peter Edström de la Administra]ia de Licita]ii a Ora[ului Stockholm spunea în interviul pe care l-am avut cu el de curând c` mobilele din anii 1700 sunt de mai bun` calitate decât mobilele de azi. Tu ce crezi?

P.N.: Nu cred c` se poate face o compara]ie între mobilele din anii 1700 [i cele de azi. Multor oameni le place s` compare diferite epoci, dar fiecare epoc` are farmecul s`u. Azi se poate spune c` mobilele din anii 1700 au o calitate necrezut de bun`, deoarece ele înc` mai exist` [i sunt înc` în stare bun`. Dar se produc mobile de bun` calitate [i azi. Îns` pot fi de acord cu el în sensul c` azi nu ne putem permite s` avem mobile de calitatea aceea. Desigur c` s-ar putea, dac` s-ar vrea, dar cine [i-ar permite s` cumpere un birou de scris care ar costa trei milioane, cu intarsia care cere multe ore de munc` [i cu o for]` de munc` care cost` de o mie de ori mai mult decât costa pe vremea aceea. Pot s` fiu de acord în sensul c` pe vremea aceea sunt de necrezut de împodobite [i frumoase [i produse cu o asemenea precizie încât e[ti într-adev`r impre- sionat! Dar exist` produc`tori [i meseria[i azi care sunt foarte iscusi]i. Îns` omul de azi este r`sf`]at, comparat cu cel de pe vremea aceea.
Pe de-o parte este bine, pe de alta nu. Azi este o alt` calitate a vie]ii. Pe vremea aceea a[ crede c` o mas` putea fi comandat` s` fie gata a doua zi, la încoronare, [i atunci trebuiau s` munceasc` intensiv.
Azi nu merge a[a cu for]a de munc`, ci exist` legi de munc` care interzic anumite lucruri, care fac imposibil pentru produc`tor s` produc` mobile în felul acesta.
Eu nu sunt expert în producerea de mobile, dar mobilele pe care le-am v`zut [i cu experien]a pe care o am eu de la mobile nou produse pot s` comfirm ce spunea Peter Edström c` mobilele din vremea aceea erau de calitate înalt`. De ce? Nu [tiu.

S.C.: Te rog s` poveste[ti despre istoria firmei NORDÉN.

P.N.: Licita]iile NORDÉN este o firm` cl`dit` pe persoane care vin de la Bukowski. În anii '80, proprietarul nostru, Johan Nordén, era director executiv la Bukowski, [i anume unul plin de succes. În "zilele vesele" ale anilor '80, el era cel care a condus Bukowski, poate a creat interes pentru art`. Pe urm` a avut loc un schimb de proprietar la Bukowski [i cred c` Johan a vrut, ca mul]i oameni pasiona]i care vor s` fac` ceva personal, s` porneasc` o activitate proprie [i s`-[i încerce aripile. {i a f`cut aceasta prin a colabora cu Sothesby's la prima licita]ie.
Licita]iile NORDÉN s-au deschis în 1992, destul de arogant chiar vis-à-vis de Bukowski.
NORDÉN s-a hot`rât s` nu fie o firm` de licita]ii tradi]ional`, ci o firm` cu o gândire modern`!
S` fie o alternativa proasp`t`, cu ideile moderne [i cu cea mai bun` servire. Acestea au fost gândurile atunci când s-a deschis NORDÉN. Aceasta s-a f`cut împreun` cu Sothesby's tocmai pentru c` era poate mai simplu s` se colaboreze cu o firm` de licita]ii deja consacrat`, mai ales c` se aveau rela]ii bune cu ei. Dar aceasta a fost doar la prima licita]ie, care a avut loc la 11 mai 1992. De atunci, sec]ia Interna]ional` de la NORDÉN a avut 30 de licita]ii. Sec]ia Interna]ional` este sediul nostru central pentru Licita]iile NORDÉN AB [i este ceea ce s-a inaugurat în 1992. Pân` azi am avut, cum am mai spus, 30 de licita]ii, plus toate licita]iile speciale: licita]iile de arme, de faian]e, de carte, licita]ii speciale de art`. {i cam acesta era gândul cu NORDÉN, adic` s` avem o întreprindere modern`, cu orient`ri speciale, cu licita]ii speciale ca o completare la licita]iile interna]ionale tradi]ionale de art` [i antichit`]i de cea mai înalt` calitate, desigur.
Licita]iile NORDÉN au încercat de-a lungul anilor [i s` mizeze pe ceea ce este într-adev`r bun, a încercat s` aibe calitate mai mult decât cantitate. La sec]ia Interna]ional` au loc acum licita]ii cu 600 de numere, dar de calitate foarte înalt`. Azi avem trei sec]ii: sec]ia Interna]ional` [i sec]iile de aici din pia]a Svea - Decorativa [i W@rehouse. Sec]iile aceste sunt destul de noi.
NORDÉN a mers bine de la început [i merge bine [i în continuare. Cred c` prin '95 s-a hot`rât s` se achizi]ioneze înc` o activitate [i atunci a fost cump`rat` firma Casa de M`rfuri la Licita]ie care func]iona aici. Aceasta era atunci o activitate de licita]ii existent` deja în care aveau loc licita]ii s`pt`mânale cu câte o mic` licita]ie lunar` de calitate. Întreprinderea aceasta a fost cump`rat` a[a cum era ea, cu personal cu tot, [i a fost condus` mai departe pân` în ziua de azi, în principiu. Dar s-a încercat tot timpul s` se fac` schimb`ri pentru a se face o tehnic` revolu]ionar`, a[a cum am f`cut la W@rehouse prin computerizarea licit`rilor, care este special` [i pe care lumea o consider` ca fiind pasionant`. Dar care nu a mers la început, era prea devreme. Bran[a aceasta este foarte conservatoare [i pu]in cam limitat`, a[a c` este greu de f`cut ceva diferit [i care s` fie acceptat imediat. Dar, a[a cum am povestit mai înainte, mi s-a oferit ca, împreun` cu un coleg, Alexander Georgsen, s` dezvolt un sistem de licita]ii pentru produsele de licita]ii mai simple, pe care întreprinderea nu [i-ar putea permite s` le trateze în acela[i fel în care le trateaz` la o licita]ie obi[nuit`, ci s` fie mai automatizat`, ca s` zic a[a. Canapele pentru 300 de coroane care s` poat` fi expuse în local [i s` se vând` cu câ[tig. Dac` ar fi tratate ca la licita]iile obi[nuite, atunci aceasta nu ar s-ar putea face cu câ[tig, pentru c` cere mult personal. W@rehouse s-a deschis aici la subsol aproximativ în acela[i timp cu deschiderea sec]iei Decorativa la etajul de deasupra ei. Cele dou` sec]ii se numesc NORDÉN W@rehouse [i NORDÉN Decorativa.
Sec]ia Decorativa s-a inaugurat cam în acela[i timp cu angajarea mea la NORDÉN la începutul lui februarie '98. A început prin a avea mici licita]ii de calitate la sfâr[itul fiec`rei luni [i a devenit un succes zguduitor. Lumea a considerat c` este amuzant [i oamenii care obi[nuiau s` vin` aici [i s` vad` licita]iile s`pt`mânale cu lucruri asem`n`toare celor de la licita]iile or`[ene[ti - cele mai multe adev`rate vechituri, ca s` spun adev`rul - au considerat c` "ia te uit`, ce lucruri frumoase!" [i au fost foarte fascina]i. Iar noi am primit laude pentru c` am f`cut ceva deosebit. Dar noi nu am considerat c` era chiar suficient, am considerat c` nu era chiar a[a de bine. De aceea proprietarii s-au hot`rât s` fac` licita]iile acestea computerizate. S` fac` ceva diferit.

S.C.: Exist`, a[adar, trei lucruri distincte. Mai întâi sunt Licita]iile Interna]ionale. Cât de dese sunt acestea?

P.N.: Le avem de dou` ori pe an, o dat` prim`vara [i o dat` toamna, apoi licita]iile lunare, licita]ii de calitate mai mici.

S.C.: {i pe um` ave]i "licita]ia t`cut`" - adic` oferi un pre] la terminal, [i cine a oferit mai mult, acela câ[tig`... Concura]i cu Administra]ia de Licita]ii a Ora[ului Stockholm [i cu Bukowski. La licita]ia ultim` a participat mult` lume. Nici locuri de stat în picioare nu mai erau. Ce face]i pentru a atrage lume la voi, dac` ne gândim c` ave]i concuren]i care sunt foarte cunoscu]i?

P.N.: Avem o concuren]` foarte acerb`, trebuie s` recunosc. Dar, deoarece am ales s` conducem activitatea noastr` de licita]ii într-un fel special decât se face la Bukowski sau la Administra]ia de Licita]ii a Ora[ului Stockholm, atunci cred c` noi câ[tig`m interesul clien]ilor prin aceea c` suntem pu]in mai moderni, c` suntem mai "simpli" ca persoane - noi nu încerc`m s` eviden]iem faptul c` "licita]iile sunt ceva fin", în timp ce ceilal]i doi vor ca s` fie ca o [tampil` de aur pe activitatea de licita]ii. Noi încerc`m s` facem ca licita]ia s` fie ceva popular. În loc s`-i primim numai pe cele 2-3 procente din popula]ie care sunt interesa]i de licita]ii, c`ci mai mult decât atât din popula]ia suedez` nu are posibilitatea s` mearg` la licita]iile acelea fine, noi încerc`m s` atragem familiile obi[nuite, care au venituri normale, s` în]eleag` c` este ingenios s` cumperi antichit`]i c`ci este mai ieftin, calitatea este mai bun` [i este mult mai fermec`tor s` ai o mobil` din secolele XIX, XVIII, XVII sau de la începutul secolului XX, decât s` mergi la IKEA [i s` cumperi o mobil`! C`ci, de fapt, ei sunt concuren]ii no[tri!
Noi nu consider`m c` Administra]ia de Licita]ii a Ora[ului Stockholm sau Bukowski sunt concuren]ii no[tri, ci marea amenin]are pentru noi sunt întreprinderile abile de mobil`, ca IKEA, care sunt foarte capabile s` între]in` o comercializare îndreptat` c`tre marea mas` de cump`r`tori. Dac` reu[im s` facem o mic` parte din masa aceasta s` vin` la noi, atunci am reu[it! {i eu cred c` felul nostru de a ne comercializa în metrou, în ziarul "metro", ceva mai pu]in în ziarele "Svenska Dagbladet " [i "Dagens Nyheter", a f`cut ca s` ne vin` aici un cerc de clien]i care cump`r` aceste m`rfuri, pe care s` le aibe acas` în c`minul lor, pentru c` le consider` frumoase, în loc s` cumpere ceva nou. Nu numai c` avem lucruri bune, ci avem [i pre]uitori capabili precum Cronje van Walleghem, Peder Lamm, Johan Nordén, Marc Maurie - francez, care este foarte bun la art`, care au multe contacte [i [tiu oarecum ce vor clien]ii. În acela[i timp l-am cooptat pe Thomas Schulman, care este [eful sec]iei Decorativa, care este un suedez din Finlanda foarte capabil, o persoan` minunat`, care a fost mai înainte [ef pentru Mica Bukowski, unde a [i fost [colarizat, deoarece a început la Bukowski destul de tân`r. El nu are studii superioare propruzise, dar [tie ce vor clien]ii. Este poate cel mai capabil din bran[` care s` [tie ce combina]ie trebuie s` avem la un moment dat. Poate c` nu este deloc bun ca s` fac` ce se cere la W@rehouse sau la Interna]ional`, dar este extrem de talentat ca s` fac` o combina]ie bun` la nivelul acesta mediu care se nume[te the golden crust, stratul de aur, de care ne ocup`m la Decorativa. Aici trebuie g`sit un amestec corect, trebuie s` avem ceva care este foarte bun, ceva care este pl`cut, ceva care s` fie interesant [i ceva care s` fie la mod`. Tocmai acum sunt la mod` mobile albe gustaviene, deschise la culoare, pl`cute. În USA [i la Londra acestea sunt la ultima mod`. Acolo mobilele trebuie s` fie gustaviane, scandinave, deschise la culoare, albe [i proaspete. Peste zece ani poate c` nu mai sunt interesante.

S.C.: La licita]ii vin mul]i str`ini. Dac` se întâmpl` s` ave]i mobile sau alte obiecte care apar]in patrimoniului na]ional, are drept clientul s` le scoat` din ]ar`?

P.N.: Ca la toate firmele de art`, [i cred c` [i la negustorii de antichit`]i, vin aici Muzeul Na]ional [i chiar [i Muzeul Nordic [i dac` g`sesc lucruri care consider` c` "acesta este produs în Suedia, dulapul acesta rococo necrezut de frumos este neobi[nuit în felul s`u sau un bun exemplu de dulap rococo suedez", atunci acestea sunt interzise la export [i nu este voie s` fie scoase din ]ar`. Pe de-o parte, un cump`r`tor str`in nu este interesat aproape niciodat` de obiectul acesta, pentru c` se ajunge la un pre] foarte mare pentru un asemenea obiect. În plus, când lucrurile sunt îmbarcate pentru a fi scoase din ]ar`, Muzeul Na]ional este acolo [i controleaz` containerele [i le plumbuie[te. {i în felul acesta controleaz` ce pleac` din ]ar`. Desigur c` se poate scoate din ]ar` ilegal, dar a[a ceva este o infrac]iune. Noi nu putem niciodat` s` împiedec`m sau s` interzicem ca oameni cu nume str`in s` cumpere un obiect supus la interzicere la export, c`ci ace[tia pot fi tot atât de suedezi ca [i noi. Dac` vre]i s` cump`ra]i un dulap supus la interzicere la export, cât locui]i în Suedia pute]i s-o face]i. Dar nu este voie s`-l exporta]i.

S.C.: Exist` destul de mul]i str`ini care au cump`rat mobile suedeze tocmai pentru a le exporta. De unde crezi c` vine interesul lor pentru mobilele suedeze [i care este cauza c` a[a de mul]i str`ini vin [i cump`r` mobile suedeze?

P.N.: Eu sunt pe deplin convins c` interesul pentru Suedia în general depinde în totul de felul în care politicienii no[tri [i familia regal` ne promoveaz`, precum [i de felul în care alegem noi s` ne promov`m. Familia noastr` regal` face o munc` excelent` în a promova aceast` ]ar`. Ei creaz` interes în lumea larg` pentru Suedia. Cump`r`torii vin din Anglia, Italia, Olanda, USA, etc. De ce vin ei aici? Deoarece aici sunt multe lucruri fine p`strate, deoarece Suedia, la începutul anilor 1700, a fost mare putere [i cu foarte mult succes. La sfâr[itul anilor 1700 a avut un rege, care se chema Gustav III, care a fost atât de înteresat de obiecte de art` încât a devenit o mod`: era ceva fin s` ai art` din restul lumii, s` ai mobile fine din Paris, [i a[a mai departe. Pe vremea aceea erau mul]i bani în Suedia [i de aceea castele, sedii nobiliare, conace [i ferme sunt înc`rcate de antichit`]i de bun` calitate. Noi am fost scuti]i de r`zboi mai bine de 150 de ani. Ultimul incident a fost la începutul secolului, când ne-am separat de Norvegia. Dar nu a fost un r`zboi. Am fost scuti]i de cel de-al doilea r`zboi mondial, n-am avut bombe, n-am avut dictaturi îngrozitoare care s` distrug` cultura, care s` interzic` gânduri [i obiecte . A[a c` lumea a f`cut cum a vrut [i exist` castele în Suedia unde g`se[ti comode Haupt puse unele peste altele în pivni]`. E[ti surprins când c`l`tore[ti la castele [i re[edin]e nobiliare [i te ui]i - exist` necrezut de multe lucruri. Suedezii sunt foarte interesa]i de c`minul lor. Poate în alte culturi lumea este interesat` de un automobil elegant, bijuterii [i altele asemenea. În Suedia, lumea este foarte interesat` [i cheltuie[te foarte mul]i bani pentru c`minul s`u. S` le fie pl`cut în c`minul lor. Noi, suedezii, suntem pu]in ciuda]i, lucru pe care-l remarca]i desigur [i voi, care veni]i din alt` ]ar`. Vara, suedezii sunt foarte veseli [i vioi [i consider` c` via]a este minunat`. Iarna, suedezii sunt mai închi[i, stau acas` [i nu au loc tot atât de multe invita]ii la cin` ca vara sau prim`vara. De ce este a[a? Aceasta poate depinde de faptul c` este întunecat, trist [i rece aici sus în timpul iernii, ce [tiu eu. Dar suedezii sunt anormal de mult interesa]i de c`minele lor [i au fost astfel în toate timpurile. A[a c` eu cred c` exist` a[a de multe obiecte de art` [i antichit`]i p`strate pentru c` ne-a fost bine în Suedia, nu a trebuit s` vindem. Acum au venit vremuri când nu a mai fost a[a de bine, când au disp`rut fideicomise [i alte protec]ii de felul acesta ale proprietarilor funciari. Ace[tia trebuie s`-[i repare castelele [i atunci vând câteva antichit`]i [i obiecte de art`. Au loc schimburi de genera]ii în care genera]ia urm`toare nu este deloc interesat` s` administreze mo[tenirea cultural` primit`, din p`cate, [i atunci vinde totul. {i exist` în continuare mult p`strat în ]ar`. Dar [i se export` cu mult prea mult din ]ar`.

S.C.: Ce posibilit`]i de informare au oameni din alte ]`ri care ar fi interesa]i de licita]iile voastre? Ave]i pagini pe Internet?

P.N.: Tocmai acum ne ocup`m de dezvoltarea comer]ului pe Internet. Nimic nu este gata, pentru c` aceasta cere un aparat de securitate enorm pentru a asigura securitatea ofertelor, de la cine vin, cine le cump`r`, etc. Dar aceasta este ceva de care ne preocup`m intens acum. Îns` deja azi, la licita]iile noastre de calitate lunare la Decorativa, se poate merge la pagina noastr` pe Webb [i g`si tot catalogul nostru cu imagini pentru toate obiectele. La fiecare licita]ie avem 20-30 de cump`r`tori str`ini care fac oferte prin telefon. Ei ne-au g`sit [i au fost interesa]i de noi pe Internet.

S.C.: Ce fel de obiecte primi]i aici?

P.N.: Noi primim totul. La sec]ia Decorativa, la etajul de sus, unde se cere o calitate medie, primirea este decis` de calitate, vârst` [i dac` obiectul este pu]in mai special. Este aceea[i selec]ie pe care o face Bukowski la Mica Bukowski [i Administra]ia de Licita]ie la Mica Calitate. Dar la W@rehouse avem un motto care spune: "întreg [i curat". Obiectul trebuie s` fie în bune condi]ii, întreg, pur [i simplu vandabil. Poate fi orice, de la un t`ietor de iarb` de la Turbo la fotolii elegante de club din Anglia din anii 1920. Pot s` fie servicii Orefors, art` de calitate mai simpl`, scaune, mese de buc`t`rie, plafoniere de cristal, spot-lights obi[nuite, biciclete, tot ce se poate gândi c` ar fi interesa]i s` cumpere oamenii obi[nui]i. Ne-am îndreptat comercializarea c`tre un grup de pia]` mai tân`r, în primul rând studen]i [i tineri care se mut` de acas`, [i s`-i facem s` în]eleag` c` pot cump`ra o mobilare complet` pentru primul lor apartament de o camer` pentru numai 15.000 de coroane. Pentru 15.000 de cororane nu po]i cump`ra prea mult dac` te duci la IKEA sau în alt` parte unde vrei s` cumperi mobile. A[a c` aceasta este un complement pentru tineri precum [i pentru to]i oamenii interesa]i s` colec]ioneze sau s` cumpere cadouri, care consider` c` este mai pl`cut s` cumpere o caraf` de cristal din 1910-1920 în loc de flori, pentru c` nu este vorba de mai mul]i bani. A[a ceva sunt considerate antichit`]i în USA! Acolo sunt nebuni dup` a[a ceva! De aceea ni s-a manifestat interes din partea multor negustori americani care vin aici [i care nu se concentreaz` pe Decorativa, cum s-ar putea crede, ci se concentreaz` pe W@rehouse. Ei cump`r` de la W@rehouse [i î[i umplu containerele cu mobile purtate din anii 1920 [i mai vechi. Pe urm` le iau în USA, le re-îmbrac`, le pun în ordine [i o canapea, care cost` aici 1.200 de coroane, cost` deodat` 12-13.000 de coroane în magazin în USA.

S.C.: Ave]i numai 8 ani de existen]`. Scopul vostru este s` deveni]i la fel de buni ca Bukowski?

P.N.: Noi consider`m c` suntem mai buni decât Bukowski, dar nu avem nicio ambi]ie ca s` devenim ca ei. A deveni ca Bukowski este pentru noi un scenariu de groaz`. Ci noi vrem s` ne ducem activitatea în felul în care o facem noi acum. Vrem s` fim moderni, vrem s` fim simpli, vrem s` fim unii cu care este u[or de comunicat, cu gânduri tinere [i proaspete. Mai ales, nu vrem ca lumea s` telefoneze la prezent`rile noastre de la Decorativa [i s` întrebe: "Are voie oricine s` vin`?", "Cât cost` s` intri?", a[a cum lumea telefoneaz` la Bukowski [i întreab`. Este desigur foarte bine atât pentru Bukowski cât [i pentru Administra]ia de Licita]ii s` aibe o [tampil` de "rafina]i", dar pentru noi nu este ceva interesant, ci noi vrem ca to]i s` poat` veni la prezent`rile noastre [i s` nu le fie fric` s` participe la licita]ii, s` cumpere, pentru c` cu cât vin mai mul]i oameni, cu atât câ[tig`m noi mai mul]i bani. Eu obi[nuiesc s`-l citez pe Johan Nordén, care este destul de nostim.: "Noi suntem aici ca s` câ[tig`m bani!"

S.C.: Dar, Peter, morala suedez` nu spune ca "s` nu crezi c` e[ti cineva"...?

P.N.: Eu sunt convins c` a[a [i este. A[a este întotdeauna în Suedia, atitudinea aceasta domin` forte mult, din p`cate. Dar atunci nu trebuie s` fii orb [i s` te ocupi de o activitate de afaceri [i s` încerci s` faci altceva. Evident, la nivelul nostru de la Interna]ional` nu avem prea mul]i oameni cu venituri normale care s` vin` la vizion`ri. Poate c` ei vin s` vad`, dar poate c` nu au posibilit`]i s` cumpere un tablou de Zorn sau Strindberg pentru 4- 5 milioane, c`ci acolo cump`r` colec]ionari speciali. Noi vrem s` atragem [i acest grup. Dar nu credem c` cel`lalt grup, pe care îl atragem aici la pia]a Svea, este mai pu]in important, pentru c` grupul acesta este cu mult mai mare. Poate c` este cu mult mai mult de luat de la acest grup. Dac` lumea are probleme cu atitudinea general` de modestie r`u în]eleas`, atunci trebuie s` ne schimb`m noi dup` cerin]ele lor, dup` voin]a lor. Dac` ei consider` c` este nepl`cut de mers într-un loc cu atmosfer` snoab`, atunci trebuie ca noi s` fim mai pu]in snobi, ca s` facem s` vin` lumea aici. Nu trebuie s` se simt` c`: "Ei bine, ca s` vin` aici, clien]ii trebuie s` aibe costum [i rochie elegant`, altfel nu au voie s` intre!", ci ei s` vin` aici [i s` le plac`. Chiar dac` eu port tot timpul costum [i îmi plac hainele interesante, ei s` simt` totu[i c` este pl`cut s` vin` aici. Noi consider`m c` suntem aici pentru a câ[tiga bani [i acesta este cel mai important lucru.

S.C.: {i banii sunt la fel de buni, indiferent de unde vin!

P.N.: Economia de pia]` se bazeaz` pe a câ[tiga bani cât se poate de mult atunci când conduci o întreprindere. Am ales felul acesta de, ca s` folosesc formularea ta, "licita]ie t`cut`", [i care nu exist` la o licita]ie obi[nuit`, pentru "Svensson" [i oamenii obi[nui]i care vin aici, care sunt speria]i s` fie v`zu]i c` strig`: "200 de coroane!". Ci aici ei pot s` fac` oferte ei în[i[i, f`r` s` fie v`zu]i, f`r` s` li se adreseze cineva.

S.C.: Sistemul acesta al vostru computerizat cu terminale este bun pentru c` dispui de timp cum vrei, plus c` [tii c` dup` o s`pt`mân`, dac` obiectul nu s-a vândut, se reduce pre]ul. Ce planuri ave]i ca s` face]i activitatea aceasta [i mai bun` sau [i mai mare?

P.N.: Pentru aceast` concep]ie, adic` W@rehouse, avem viziuni foarte mari. Am vrea s` fim în fiecare ora[, am vrea s` fim ca McDonald's. Concep]ia aceasta este doar un început a ceea ce vrem s` facem din ea. Îmi dau seama c` a]i în]eles c` acesta este începutul unei încerc`ri de a face cu totul altceva. Bukowski începuse cu Mica Bukowski, dar [i aceasta fusese doar o încercare. Se chema Strandvägen Auktioner (Licita]iile de pe Calea Malul Apei). Le era fric` de moarte c` o s` fie un fiasco. Dar nu a fost a[a, ci a devenit un mare succes. {i cel care a pornit aceasta, Mica Bukowski cu numele mai întâi de Strandvägen Auktioner, a fost tot Johan Nordén. {i a avut, într-adev`r, un succes r`sun`tor. Atunci se puteau g`si antichit`]i, foarte rafinate, dar pe care î[i puteau permite [i al]i oameni s` le cumpere. Puteai cump`ra o comod` gustavian` de epoc`, dar nu era lucr`tur` din Stockholm, ci era din provincie, [i de-o dat` costa 8.000 de coroane în loc de 30.000 de coroane. {i atunci puteai s` ai o mobil` din timpul acela, de[i nu aveai milioane pe cont [i erai totu[i fascinat de mobile. {i cred c` ceea ce am f`cut aici cu W@rehouse este o dezvoltare care cred c` corespunde timpului.

Traducerea: O. Ciupitu.