DESPRE "AMBASADORI AI BUN~VOIN}EI"
{I DESPRE TRIMI{II EXTRAORDINARI AI ROMÂNIEI ÎN STR~IN~TATE

Una din temele discutate [i la Forumul Presei Române de Pretutindeni care a avut loc între 19-26 octombrie a.c. a fost despre rolul de "Ambasadori ai Bun`voin]ei în favoarea statului român", despre obliga]iile morale ale românilor afla]i în afara grani]elor de a ajuta la schimbarea imaginii României.
Cu experien]a pe care o am ca editor al unei publica]ii pentru românii din exil timp de 20 de ani, [tiu c` o mare parte a românilor din exil am f`cut aceasta [i înainte de ´89 [i dup` ´89, c`ci România nu a însemnat [i nu înseamn` cei 50 de ani de comunism, nici Gheorghiu-Dej sau Ceau[escu. Românii din exil am prezentat [i prezent`m, în ]`rile în care ne-am g`sit ad`post, o Românie divers`, cu tradi]ia ei milenar`, cu scriitorii, arti[tii plastici [i compozitorii ei, cu oamenii care au f`cut posibil` d`inuirea ei peste veacuri. Evident c` am vorbit [i vorbim [i despre groaznicul episod din istoria României - de cei 50 de ani de dictatur` comunist`, ar`tând împrejur`rile care au f`cut posibil acest episod tragic din istoria ]`rii.
Prea adesea [i prea f`r` temei am fost acuza]i c` nu facem nimic pentru ]ar`. O personalitate de mare importan]` în via]a politic` a României, al c`rui nume prefer s`-l trec sub t`cere, îmi spunea la telefon: "Mai l`sa]i-m` Doamna Constantinescu cu românii din exil, c` n-a]i mai venit în ultimul timp nici cu o aspirin`!", iar mai recent ziaristul Bogdan Chireac, de la ziarul Adev`rul, în num`rul din 26 octombrie a.c., îndr`zne[te s` afirme, în cel mai bune caz din ignoran]`, dac` nu chiar din dorin]a de a-i def`ima pe românii din exil, c` ace[tia ar fi "un sprijin pierdut pentru România".
Românii din exil din Fran]a, Germania, din USA, Canada, etc. au f`cut [i fac permanent ac]iuni de prezentare decent` a României sub aspecte diverse. O lectur` mai serioas` a unor publica]ii din exil le-ar prezenta aceast` celor care vorbesc f`r` temei.
În 1990, în calitate de consilier cu probleme de carte str`in` la biblioteca or`[eneasc` din Södertälje, organizam prima s`pt`mân` cultural` despre România. Ac]iunea, ini]iativa mea personal`, [i care nu intra în obliga]iile mele de bibliotecar`, cu accep]ia bibliotecarei [efe de atunci, regretata Inger Mattsson, a constat dintr-o expozi]ie de carte [i folclor românesc, expozi]ie despre istoria României, ca [i din invitarea câtorva români care au vorbit despre cultura româneasc` (despre arta [i artihitectura românesc` a vorbit [i a prezenat diapozitive arhitectul Octavian Ciupitu, muzic` românesc` a fost interpretat` de S. Luca, acompaniat` la pian de V. Pipini, G. Melinescu a citit din versurile ei, iar la sfâr[it, cu ajutorul preotului Gh. Borca, S. Luca [i I. Ghebaru, am invitat la mâncare tradi]ional` româneasc` - banii pentru ingredintele necesare fiind pl`ti]ii de bibliotec`), în fa]a unui public numeros din Södertälje ca [i a unor invita]i oficiali din Stockholm. Evenimentul a fost remarcat de publica]ia LT SÖDERTÄLJE, din 5 februarie 1990, [i prezentat [i în CURIERUL ROMÂNESC la acea dat`. CURIERUL ROMÂNESC a continuat [i continu` s` prezinte România, at`t pentru persoane oficiale cât [i particulare, pe diferite c`i. {i seminarul organizat în 1998, pe tema "Accesul la Actele Publice [i Avocatul Poporului", [i prezentat în num`rul 2 [i 3/98 al CURIERULUI ROMÂNESC, a avut acela[i scop. Atât sâpt`mâna cultural` de la Södertälje, cât [i seminarul, au fost organizate [i puse în practic` de mine, f`r` cel mai mic câ[tig, în ciuda insinu`rilor unor "tovar`[i", c` a[ fi fost pl`tit` în vreun fel. Tot în cadrul ac]iunilor în favoarea României, consider eu, se înscrie [i simplul fapt c` marea majoritate a românilor din exil ne-am comportat [i ne comport`m onest [i responsabil acolo unde ne afl`m. Dar noi, românii din exil, suntem numai "Ambasadori ai Bun`voin]ei în favoarea statului român". {i e bine s` nu se uite asta!

Ambasadorii pl`ti]i de contribuabilul român, salaria]ii misiunilor diplomatice ale României în diferite ]`ri sunt, în primul rând, cei care trebuie s` ajute la schimbarea imaginii României, acolo unde sunt trimi[i. Pentru aceasta se cere îns` o bun` preg`tirea profesional`, aptitudinile pentru o astfel de meserie, dar nu mai pu]in interesul acestora de a-[i servi ]ara. Când îns` ace[tia n-au nici cele mai elementare calit`]i pentru aceast` munc`, când sunt mâna]i de câ[tig personal [i de mândrie prost în]eleas`, ace[tia fac un deserviciu poporului român [i n-au ce c`uta în aceste posturi.
S`rb`triea Zilei Na]ionale a României este un prilej deosebit, care nu numai c` nu trebuie ratat, ci din contr`, ambasadele trebuie s` foloseasc` odat` mai mult acest` ocazie pentru a prezenta comorile culturale [i naturale ale României.
S`rb`torirea Zilei Na]ionale la Stockholm a fost anul acesta un e[ec total, generat de incompeten]` [i de lips` de respect pentru banii publici.

Cum a decurs s`rb`torirea zilei na]ionale la Stockholm?
La începutul lunii noiembrie am primit o invita]ie cu urm`torul con]inut:
"On the occasion of the National Day The Chargé d'Affaires a.i. of Romanian and Mrs. Vlad-Andrei Moga request the honor of the company of Mr. Octavian Ciupitu and Mrs. Siliva Constantinescu at a Reception on Tuestay, the 30th of November 1999, from 19,30-21. Scandic Hotel Hasselbacken, Hazeliussalen, 20, Stockholm. "
Îmi imaginasem c` se vor organiza o mul]ime de activit`ti culturale despre tradi]iile române[ti [i am dorit s` le prezint cititorilor mei. {i cum din invita]ie nu reie[ea aceasta, m-am adresat d-ului V.A. Moga, Chargé d'Affaires a.i. prin urm`toarea scrisoare/fax:
"Stimate domn Moga,
V` rog s` ave]i amabilitatea s`-mi comunica]i care vor fi festivit`]ile organizate de Ambasada Român`, legate de sarb`torirea zilei de 1 decembrie.
1. Unde [i când se organizeaz` festivit`]ile legate de ziua na]ionl`?
2. Organiza]i mai multe festivit`ti? a) una pentru oficialit`]ile suedeze; b) una pentru diploma]i str`ini; c) una pentru pres` suedez`; d) una pentru cet`]enii români [i cei suedezi de origin` român`; e) una pentru presa suedez` în limba român`.
Dac` organiza]i festivit`]i diferite, fi]i v` rog amabil [i motiva]i aceastsa.
3. Ce program va fi prezentat? Cine sus]ine programul cultural de Ziua Na]ional`?
4. Din partea redac]iei CURIERULUI ROMÂNESC dorim s` participe un redctor [i un fotograf, pentru a face un reportaj la fa]a locului. V` rug`m s` ne preciza]i acordul dvs. [i s` ne indica]i care sunt regulile în aceast` privin]`. V` rog s`-mi transmite]i aceste informa]ii cât se poate de repede, dar nu mai târziu de 24 noiembrie a.c. "
Am primit urm`torul r`spuns:
"Doamn` Constantinescu,
Referitor la întreb`rile adresate de Domnia Voastr` prin fax-ul din 8.11.1999, am onoarea a v` r`spunde: - Ac]iunile legate de marcarea Zilei Na]ionale v-au fost anun]ate prin invita]iile pe care le-a]i primit. - Nu organiz`m ac]iuni separate, de tipul celor men]ionate. Cu privire la "acordul" pentru reportaj repet r`spunsul transmis anul trecut la exact aceea[i întrebare. Recep]ia oferit` cu ocazia Zilei Na]ionale este o reuniune cu caracter privat, participan]ii fiind invita]ii personali ai [efului misiunii [i ai so]iei acestuia. În astfel de împrejur`ri nu se pune problema unor reportaje. Al`turi de cele de mai sus primi]i, v` rog, Doamn` Constantinescu, asigurarea gândurilor mele cele mai sincere.
Vlad-Andrei Moga."
În invita]ia primit`, al c`rui text l-am redat mai sus, nu exista nicio indica]ie de ce anume activit`]i se vor organiza de Ziua Na]ional`. O s`pt`mân` dup` trimiterea întreb`rilor am primit îns` separat, pe o hârtie A4, o comunicare din care reie[ea c` Muzeul de Etnografie din Stockholm, în colaborare cu Ambasada Român`, invit` la o conferin]` despre "Art` româneasc` în lemn" pe data de 20 noiembrie, ora 15. Hârtia era f`r` antet [i ne-semnat`. Invita]ie anun]` c` recep]ia legat` de s`rb`torirea Zilei Na]ionale va avea loc pe data de 30 noiembrie, la Hotelul Skandic. M`rturisesc c`-mi e greu s` accept faptul c` Ziua Na]ional`, care este la 1 decembrie se serbeaz` pe 30 noiembrie. S-ar gândi oare Statele Unite ale Americii s`-[i s`rb`toreasc` Ziua Na]ional` pe 3 iulie în loc 4 iulie, sau Fran]a pe 13 iulie în loc de 14 iulie?
{i faptul c` recep]ia va avea loc la hotelul Skandic, m-a intrigat. Statul român este proprietarul unei cl`dirii fastuoase, cump`rat` de la familia lui Olof Palme. Aici î[i are sediul ambasada român` la Stockholm, care putea fi, cum a mai [i fost, locul unde s` aibe loc recep]ia. MAE a f`cut cunoscut c` se afl` într-o jenant` situa]ie financiar`, cu toate acestea aloc` fonduri speciale pentru organizarea festivit`]ilor legate de Ziua Na]ional`, pentru c` le consider` deosebit de importante. Oricât de mic` ar fi fost chiria pentru o sal` la hotelul Skandic, tot a costat ceva. Banii de chirie (circa 1000 $) ar fi putut fi folosi]i mai inteligent la mediatizarea evenimentului, sau, pur [i simplu, înapoia]i MAE.
Am participat la festivitatea din 30 noiembrie cu speran]a c` închirierea unei s`li la Hotelul Scandic era motivat` de cine [tie ce "activit`]i surpriz`" de prezentare a României [i tradi]iilor ei invita]ilor. Sala de la hotelul în care au fost invita]i s` participe circa 300 de persoane, se afla undeva la etajul 5. Nu exista nici o indica]ie cum s` ajungi acolo, mai ales c` trebuia s` iei un lift lateral. Nu s-a spus nimic despre ocazia întâlnirii, despre importan]a evenimentului în istoria României. S-au servit acelea[i senvi[oare uscate cu lax, icre [i brânz`, ca la toate cocktail-urile din Suedia, de nu mai [tiai unde te afli [i de ce. La plecarea a trebuit s` se pl`teasc` garderoba cu 10 corone (circa 1,2 $) de persoan`. Scene penibile au avut loc, c`ci mul]i nu aveau bani lichizi s` pl`teasc` garderoba, întrucât în Suedia cei mai mul]i nu umbl` cu bani la ei, ci pl`tesc cu carte de plat`/cec, iar pentru 10-20 de coroane nu scrii un cec, c`ci pentru cecuri sub 100 de coroane e[ti penalizat.
O persoan` de la ambasad` mi-a spus c` "protocolul în Suedia [i uzan]a diplomatic` este s` nu se ]in` nici un fel de cuvânt`ri cu acast` ocazie". Am întrebat la direc]ia de protocol al MAE al Suediei [i mi s-a spus c` nu exist` nici un fel de protocol în acest sens, ci fiecare ]ar` face cum dore[te. Personal am putut constata c` la Ambasada Statelor Unitede ale Americii, Ziua Na]ional` se s`rb`tore[te astfel: mai întâi ambasadorul SUA prime[te invita]ii pân` la o anumit` or`, apoi urmeaz` ceremonia de salut al steagului SUA, dup` care ambasadorul ]ine o cuvântare despre importan]a evenimentului [i mul]ume[te sponsorilor care au contribuit la realizarea festivit`]ilor; urmeaz` apoi un program artistic.
Ce oare îi împedic` pe cei de la ambasada român` din Suedia s` urmeze aceast` "uzan]` diplomatic`"?
Am adresat câteva întreb`ri ambasadoriilor pl`ti]i ai României din Anglia, Danemarca, Finlanda, Fran]a, Norvegia [i SUA legate de s`rb`torirea Zilei Na]ionale, pentru a afla dac` domne[te aceea[i lips` de interes în organizarea Zilei Na]ionale, sau numai Suedia a avut ghinionul s` aibe un înlocuitor de ambasador care este incompetent, pe lâng` alte metehne. Întreb`rile au fost urm`toarele:
1. Tradi]ia CURIERULUI ROMÂNESC cere ca cel intervieviat s` se prezinte cititorilor. Cine sunte]i domnule ambasador? V` rog s` vorbiti despre studii, activitate profesional` în general, despre calitatea de ambasador, despre familie, hobby, planuri de viitor, etc. (Aceat` întrebare nu am adresat-o ambasadorului României în Norvegia, d-ului {erban-Nicolae Vlad, c`ci îl prezentasem în num`rul 2/99 al CURIERULUI ROMÂNESC, [i nici d-ului Vlad-Andrei Moga.)
2. Cum s-a organizat s`rb`torirea zilei na]ionale la ambasada dvs.? S` începem cu partea economic`. Ce sum` v-a fost alocat` de MAE pentru s`rb`torirea zilei na]ionale a României? Cât din aceast` sum` a fost consumat` pentru mâncare [i b`utur` [i cât pentru alte activit`]i?
3. Unde au fost organizate festivit`]ile legate de 1 Decembrie? a) în localul ambasadei; b) în local închiriat. În cazul în care s-a folosit un local închiriat, fi]i v` rog amabil [i specifica]i care a fost chiria localului.
4. S-au organizat festivit`]ile legate de ziua na]ionl` pe 1 decembrie sau în alt` zi? Dac` festivitatea a avut loc în alt` zi, fi]i v` rog amabil [i motiva]i aceasta.
5. Organiza]i mai multe festivit`]i: pentru oficialit`]i, diploma]i str`ini [i pentru presa ]`rii pe de o parte, [i pentru presa în limba român`, pentru cet`]enii români [i etnicii români pe de alt` parte? Dac` organiza]i festivit`]i diferite pentru grupurile mai sus amintite, fi]i v` rog amabil [i motiva]i aceasta.
6. Ce program cultural a fost prezentat în leg`tur` cu acest eveniment? a) conferin]e; b) program artistic (cine l-a sus]inut?); c) simple primiri. 7. În calitatea pe care o ave]i, a]i ]inut un cuvânt de prezentare a evenimentului? Dac` nu, de ce?
8. Permite]i presei (redactor [i fotograf) s` fac` un reportaj la fa]a locului cu aceast` ocazie? Trebuie solicitat` aprobare special` pentru aceasta?

Aceste întreb`ri le-am adresat din nou [i d-ului Moga. Noul r`spuns al d-ului Moga a sunat astfel:
"Doamna Constantinescu,
Referitor la întreb`rile transmise prin mesajul fax din 14 decembrie 1999, reamintesc c` sunte]i deja în posesia r`spunsurilor. Aproape acelora[i întreb`ri le-am r`spuns anul trecut precum [i în luna precedent` (mesaj fax din 24 noiembrie 1999). În plus la recep]ia oferit` cu ocazia Zilei Na]ionale a]i fost prezent`. Cu sincere gânduri, Vlad-Andrei Moga".
Redau mai jos r`spunsurile celorlalte ambasade în ordinea în care au sosit:

D-ul Mircea Dan Geoan`
Ambasadorul României în USA.
Foto: © M.D. Geoan`.

"V` mul]umim pentru interesul ziarului dumneavoastr` de a publica informa]ii în leg`tur` cu modul de s`rb`torire a zilei na]ionale a României la misiunile ]`rii noastre în str`inatate. M` bucur s` v` r`spund la întreb`rile formulate. Pentru prima dintre ele, a[ prefera s` v` trimit, în anexa, biografia mea.
2. Pentru organizarea festivit`]ilor de marcare a zilei na]ionale, ambasadele României beneficiaz` în fiecare an de un fond de protocol relativ modest, calculat anual în func]ie de bugetul total pentru activit`]i protocolare al Ministerului Afacerilor Externe al României.
3-4. Anul acesta s`rb`torirea zilei na]ionale s-a realizat printr-o suit` de manifest`ri desf`[urate în perioada 1-3 decembrie. Ea a debutat cu recep]ia tradi]ional` organizat` anual la re[edin]a ambasadorului României pe data de 1 decembrie, continuând cu festivit`]i organizate de comunitatea româneasc` [i consulii onorifici ai României din Chicago, Detroit, Virginia Beach (Virginia) [i Columbus (statul Ohio). Acestea s-au desf`[urat în perioada 2-3 decembrie pentru a permite participarea fie a ambasadorului, fie a primului s`u colaborator. Eu am avut pl`cerea s` particip la manifest`rile de la Chicago [i Detroit, iar dl. Sorin Ducaru, primul meu colaborator, la Norfolk (Virginia).
Un moment deosebit l-a constituit declararea, în statul Ohio, a zilei de 1 decembrie ca Zi a Comunit`]ii româno-americane.
As dori s` subliniez colaborarea foarte bun` pe care am avut-o cu liderii comunit`]ii româno-americane [i cu consulii onorifici ai României din SUA în organizarea festivit`]ilor dedicate zilei de 1 decembrie. Gra]ie sufletului [i energiei acestora, am reu[it s` realiz`m practic o S`pt`mân` a Zilei Na]ionale a României în SUA. Totodat`, în contextul s`rb`toririi zilei na]ionale a avut loc, la ambasada României, evenimentul anual dedicat familiilor cu copii adopta]i din România, prilej de a oferi cadouri de Mo[ Cr`ciun, de a cânta colinde [i de a-i face pe copii s` se cunoasc` [i s` se simt` aproape de ]ara lor de origine. Vreau s` eviden]iez faptul c` s`rb`torirea zilei na]ionale a avut loc în acest an în contextul unor evenimente cu semnifica]ie politic` deosebit`: vizita la Washington a dlui. Mihai-R`zvan Ungureanu, ministrul adjunct al afacerilor externe al României, preluarea de c`tre România, a pre[edin]iei OSCE în anul 2001. Aceste evenimente au sporit conota]ia simbolic` a zilei de 1 decembrie.
5. Recep]ia tradi]ional` de ziua na]ional` se organizeaz` o singur` dat` pentru to]i prietenii [i colaboratorii no[tri, atât români, cât [i americani sau str`ini. Anul acesta am avut, ca oaspe]i de onoare, pe dl. Mihai-R`zvan Ungureanu, ministrul adjunct al afacerilor externe, [i pe ambasadorul Christopher Hill, consilier special al pre[edintelui SUA pentru Europa de Sud-Est.
Au fost prezen]i membri ai corpului diplomatic din Washington, reprezentan]i ai Administra]iei, Congresului SUA, mediilor academice, de afaceri [i de pres` (atât de limb` român, cât [i strain`) din Washington.
De asemenea, au luat parte membri ai comunit`]ii româno-americane, între care episcopul John Michael Botean al diocezi greco-catolice din SUA [i Canada, dl. Armand Scala, pre[edintele Congresului Românilor Americani (CORA), dl. Anton Samoil`, consulul onorific al României ân Virginia Beach, statul Virginia.
6. Programul cultural a cuprins un concert de colinde române[ti sus]inut de membri ai "Choral Arts Society of Washington", iar forma]ia instrumental` "ROS Jazz Quartet" din Washington a asigurat fondul muzical al serii.
7. În calitate de gazd` a manifest`rii, am avut pl`cerea de a adresa celor prezen]i un mesaj de bun venit [i de introducere a oaspe]ilor de onoare. La rândul lor, ace[tia au rostit scurte alocu]iuni. Dl. Mihai-R`zvan Ungureanu a eviden]iat semnifica]ia zilei na]ionale pentru noi, românii, prietenia care leag` poporul român [i american, importan]a acordat` de România dezvolt`rii rela]iilor sale strategice cu Statele Unite. Ambasadorul Christopher Hill a transmis un mesaj de felicitare [i prietenie din partea pre[edintelui SUA, William Clinton, subliniind calitatea României de partener strategic al SUA [i interesul Statelor Unite de consolidare a rela]iilor cu ]ara noastr`.
8. Accesul presei este liber la recep]ia dedicat` zilei na]ionale. Ziari[tii pot lua interviuri celor prezen]i. În cazul în care se dore[te realizarea unui interviu cu o personalitate participant`, singura condi]ie este acceptul acesteia, ambasada, prin ata[atul ei de pres`, având rolul de intermediere. În cazul reportajelor de la fa]a locului, este suficient` [i fireasc` în[tiintarea în prealabil a ambasadei, pentru a asigura buna desf`[urare a evenimentului."
Curriculum vitae - Mircea Dan Geoan`
* Born: - July 14, 1958 Bucharest, Romania; * Married, two children; * Foreign languages: English, French, Spanish, German; * Hobbies: Literature, Music, Tennis, Ski.
Education:
* 1991-1992 - Graduates the French "Ecole Nationale d'Administration"; * 1988-1993 - Graduates the Law University of Bucharest; * 1978-1983 - Graduates the Polytechnical Institute of Bucharest; * 1973-1977 - National High-School "Sfantul Sava", Bucharest.
Professional Career:
* 1996 - Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary of Romania to the United States of America; *1995 - General Director for Europe, North America, Asia, Middle East, Africa, Latin America Ministry of Foreign Affairs of Romania, and Spokesman for the Ministry of Foreign Affairs of Romania; * 1994 - General Director for Asia, Middle East, Africa, Latin America, and Spokesman of the Ministry of Foreign Affairs of Romania; * 1993 - Spokesman of the Ministry of Foreign Affairs and Counselor to the Minister of Foreign Affairs of Romania; * 1991 - Director of the European Affairs Department (NATO, OSCE, EC, WEU, Council of Europe) with the Ministry of Foreign Affairs; Head of the Romanian Delegation to the OSCE Committee of Senior Officials; * 1990-1991 - Desk-Officer with the Western European Department in the Ministry of Foreign Affairs; * 1987-1989 - Department of Foreign Trade - Ministry of Industry, Bucharest; * 1983-1987 - Research Specialist with the Energomontaj Trust, Bucharest.
Academic Career:
* Articles and conferences on European and Euro-Atlantic integration; * Professor at the National School of Political and Administration Science in Bucharest, European Institutions Course; * Professor at the "Nicolae Titulescu" University of Bucharest, International Relations Course; * NATO Research Fellowship on democratic institutions - Partnership for Peace and NATO expansion; * Currently accomplishing a Ph.D. at the Academy of Economics Sciences, Bucharest; *World Bank Executive Development Program (Harvard Business School, Kennedy School of Government, INSEAD, University of Barcelona).

Srisorile primite arat` c` acolo unde exist` competen]` [i interes, se organizeaz` activit`]i multiple [i variate de r`spândire a culturii [i tradi]iilor române[ti. Ini]iativele de a apela la diver[i sponsori dau nu numai posibilitatea mai multor activit`]i de r`spândire a culturii române[ti, dar aduc [i economii statului român, al c`rui buget este [i a[a deficitar. Legat de "uzan]ele diplomatice" avem aici exemple c` ne respectarea lor este favorabil` scopului propus - de a ar`ta, decent, o alt` fa]` a României.
În Suedia, conform "Principiului Accesului la Actele Publice", oricine, oricând [i de oriunde are posibilitatea s` afle care au fost costurile nu numai ale unor astfel de festivit`]i, dar [i costurile lunare ale guvernului, parlamentului, etc. Frapeaz` faptul c` numai d-ul ambasador Ceau[u r`spunde la întrebarea legat` de finan]e, ceilal]i fie c` evit` s` indice suma afectat` acestui eveniment [i cât s-a consumat din suma afectat`, fie, pur [i simplu, o ignor` total. Întrebarea a fost pus` foarte clar. Care o fi motivul pentru care nu se r`spunde la ea?