DAN AMEDEU L~Z~RESCU
Senator PNL:
"ÎN CEI 10 ANI DE LA C~DEREA LUI CEU{ESCU, BENEFIC PENTRU ROMÅNIA S-A ÎNTÂMPLAT FOARTE PU}IN, MALEFIC PENTRU ROMÂNIA S-A ÎNTÂMPLAT FOARTE MULT!"
Silvia Constantinescu: 10 ani de la c`derea lui Ceau[escu. Ce s-a întâmplat benefic pentru România în aceast` perioad`?
Dan Amedeu L`z`rescu: În cei 10 ani de la c`derea lui Ceau[escu, benefic pentru România s-a întâmplat foarte pu]in, malefic pentru România s-a întâmplat foarte mult. C`derea lui Ceau[escu este consecin]a în]elegerii de la Malta între pre[edintele Statelor Unite, George Bush, [i Secretarul General al partidului comunist din Uniunea Sovietic`, Mihail Gorbaciov.
| D-ul senator
Dan Amedeu L`z`rescu.
Foto: Silvia Constantinescu / © CR.
Tot a[a cum la conferin]a catastrofal` de la Ialta unde Churchill [i Roosevelt ne-au vândut pe 50 de ani ru[ilor, lui Stalin (conferin]a care a avut loc între 4-11 februarie 1945, când Andrei Vâ[inski, subsecretar de stat la externe, ministru fiind Molotov, care a participat la conferin]a de la Ialta, s-a înapoiat la Moscova [i a fost numaidecât trimis de Stalin, având asentimentul lui Churchill [i Roosevelt, în România, ca s`-i bat` cu pumnul în mas` Regelui Mihai [i s` înlocuiasc` guvernul generalului Nicolae R`descu, cu guvernul comunist al lui Groza), tot a[a la conferin]a de la Malta, care a avut loc la 2 decembrie 1989, cånd se împlineau 200 de ani de la revolu]ia francez`, s-a hot`rât r`sturnarea lui Ceau[escu. Trei s`pt`mâni mai târziu a izbucnit revolu]ia din România care l-a r`sturnat pe Ceau[escu. Ceau[escu n-a fost r`sturnat de o r`scoal` popular`. ~sta a fost un pretext! Au fost omorâ]i, absolut inutil, 1300 de români entuzia[ti. C`derea lui era hot`rât` la Malta de George Bush, de Gorbaciov [i de Pap`, c`ci [i Bush [i Gorbaciov s--au dus mai întâi la Sfântul Scaun, s` cear` audien]` la Sfântul P`rinte, [i de toate serviciile secrete din lume. Eu am fost la 21 decembrie 1989 în Pia]a Palatului [i am v`zut [arjând scutierii. Opozan]ii erau circa 2000 de oameni. Cu câteva mitraliere [i 2 tancuri puteau fi lichida]i, îns` o mare parte din securitate [i armata român` erau influen]a]i de agen]ii sovietici [i vroiau neap`rat s`-l r`stoarne pe Ceau[escu. Omul pe care Gorbaciov hot`râse s` fie înlocuitorul lui Ceau[escu era ministrul de r`zboi, generalul Vasile Milea, care îi ceruse lui Nicu Enescu, un concet`]ean al lui din comuna Lere[ti-Mu[cel, care [ezuse mult` vreme în pu[c`rie, s`-i recomande câ]iva români care s`-l ajute în rela]iile cu str`in`tatea. Far` s` [tie cine sunt, voia s` m` foloseasc` pentru cuno[tiin]ele mele de limb`. Nu am accepat s`-l v`d pe amicul meu Nicu Enescu, pentru c` eu [tiam precis din septembrie, prin anumite servicii, c` Ceau[escu va fi r`sturnat împreun` cu Honecker [i Husák [i Jivkov p`n` la [fâr[itul anului ´89. Probabil c`, dac` a[ fi participat, m-ar fi arestat [i eu a[ fi fost împu[cat nevinovat, c`ci Enescu, care [tia multe, probabil c` ar fi vorbit. În ori ce caz, Vasile Milea este cert c` era cel destinat de Gorbaciov s` ia locul lui Ceau[escu. În ultimul moment, în 22 decembrie, ultimul comunicat dat de Ceau[escu la radio [i televiziune a fost c` generalul Milea, care a fost un tr`d`tor, s-a sinucis. Dup` care numai decât, cum mi-a spus generalul St`nculescu, care era imediat în grad dup` Milea, a dat ordin trupelor s` intre în cazarm`. {i de fapt el a fraternizat cu revolu]ionarii. O parte au n`v`lit în sediul comitetului central de unde plecase Ceau[escu cu helicopterul [i unii din ei, care dup` aceea au devenit oameni politici, au jefuit, ce mai r`m`sese, din averea lui Ceau[escu în devize. O ru[ine! Totul este ru[inos! Murind generalul Milea, a[a numi]ii revolu]ionari nu [tiau cine va lua locul lui Milea. {i atunci, cum este obiceiul la noi de 50 de ani, au cerut prin ambasada Uniunii Sovietice la Bucure[ti, s` fie desemnat cel care s`-i ia locul lui Milea [i lui Ceau[escu. Ambasada sovietic` a avut probabil dificult`]i s` ia contact cu Gorbaciov [i în cele din urm`, în noaptea din 22 decembrie ´89, când tot comitetul central era strâns la actualul palat al Senatului, atunci Palatul Comitetului Central în Pia]a Palatului, a fost desemnat, nu [tiu dac` de ambasad` sau de Gorbaciov, Ilie Verde], care [i-a format numaidecât ministerul, punându-l la Externe pe fostul ambasador al lui Ceau[escu la Moscova, Duda[, l-a luat în guvernul lui pe Vâlcu, un bulgar din Constan]a, [.a.m.d.
În pia]` erau sute de mii de oameni, care aclamau: "Ceau[escu nu mai e!", "Libertate!", etc. Ilie Verde], care de alminteri nu-i un om prost, dar conform obiceiului a ie[it la balcon [i a început s` vorbeasc` manifestan]ilor, începând cu: "Tovar`[i!". Dup` care a urmat 10 minute de huidueli, de înjur`turi... {i Verde] [i-a încheiat guvernul dup` 22 de minute de la formarea lui. Atuncea s-a trecut la un om mai serios, la Iliescu, care era preg`tit de vreo 10 ani s` devin` înlocuitorul lui Ceau[escu, s-a adresat cu: "Cet`]eni!" Astfel s-a format guvernul comunist Iliescu, care inspirat de Moscova a st`pânit România 7 ani [i st`pâne[te [i azi în mare m`sur`, pentru c` partidele istorice au fost aduse la putere de anumite servicii secrete ca s` le compromit` definitiv prin mo[tenirea catastrofal` pe toate planurile, mai ales pe plan economic [i financiar l`sat` de 50 de ani de cârmuire comunist`. Asta este catastrofa României [i ru[inosul deceniu final al secolului [i al mileniului al doilea.
S.C.: Problema cea mai important`, nu mai pu]in pentru românii care se afl` în afara grani]elor României, în exil sau diaspora, este retrocedarea propriet`]ilor furate de regimul comunist, nu numai ca un act de justi]ie, dar [i ca solu]ie pentru dezvoltarea economic` viitoare a României. Care considera]i c` au fost cauzele care au împiedicat rezolvarea ei în ace[ti 10 ani?
D.A.L.: Eu personal, ca fiu de mo[ier [i de boier, sunt interesat s`-mi recuperez o parte din mo[ia p`rinteasc`, veche de 150 de ani, din jude]ul Dâmbovi]a, dar haosul inten]ionat men]inut de serviciile secrete str`ine, du[m`noase, din via]a politic` româneasc`, guvernarea de 7 ani a neocomuni[tilor condu[i de Ion Iliescu, omul Moscovei, [i care a[a cum spunea "prietenul meu", Silviu Brucan la televizor, întâi gânde[te în ruse[te [i pe urm` vorbe[te române[te, a fost catastrofal`, pentru c` nu s-a f`cut absolut nimic.
Omul politic cel mai incapabil din România a fost îns`rcinat în 1990-91 s` fac` celebra [i penibila lege 18 a fondului funciar. Aceast` lege, care restiutia ca o poman` 10 ha la fiecare proprietar deposedat, dar în ac]iuni, cu un divident, care nu s-au pl`tit niciodat`, a ocazionat, dup` cum a spus actualul ministru de justi]ie liberal, domnul Valeriu Stoica, 200.000 de procese. A[a c` nu ne mir`m de ce avoca]ii sunt singurii care nu fac grev`! Cel mai prost avocat s-a îmbog`]it de pe urma acestei legi. Mentalitatea aceasta de ur` de clas` [i lupt` de clas` s-a men]inut [i oricine ast`zi la [edin]ele parlamentului român, chiar ales sub auspiciile alegerilor socotite democratice din noiembrie 1996, este îngrozit de ie[irile comuniste ale aproape întregii opozi]ii. Este foarte greu s` ]inem piept cu aceast` mitoc`nie organizat` [i orientat` dup` idei total comuniste, mai comuniste poate decât ale lui Ceau[escu. Dac` aceast` p`tur` post-conduc`toare, va reveni la putere cu voturile acelor 3 milioane de ]igani, cât are România, România î[i va încheia existen]a ca na]iune.
S.C.: Anumi]i politicieni, printre care [i d-ul Iliescu, asmut noii proprietari, mai precis pe acei care au cump`rat dup` 1992 de la ICRAL casele confiscate de comuni[ti, înpotriva proprietarilor de drept, spunându-le acestora c` dac` adev`ra]ii proprietari î[i vor relua propriet`]ile, îi vor da afar` din locuin]e. Desigur c` aceast` afirm]aie este aberant`. {i în România, chiar [i în timpul lui Ceau[escu, [i acum, ca [i în Occident, rela]ia proprietar/chiria[i este reglat` de lege [i chiria[ii sunt extrem de proteja]i, chiar mai mult decât proprietarii. Cu toate acestea sunt mul]i oameni neinforma]i, care cred în propaganda de alegeri a unora din opozi]ie. Ce se poate face pentru a contracara aceast` propagand`?
D.A.L.: Corpul electoral din România se poate împ`r]i ast`zi, dup` p`rerea mea, în dou` p`r]i: o parte, destul de redus`, de oameni destul de con[tien]i [i serio[i, care sunt a[a de scârbi]i de ceea ce s-a petrecut în ultimii 10 ani, încât, pur [i simplu, nu vor mai veni la vot. {i majoritatea, care a r`mas comunist`, [i prime[te incita]ii demagogice de la partidele neocomuniste, dar cu diferite alte titulaturi, vor veni în mas` la vot [i vor vota pe partidele comuniste. Cum spunea colegul meu de liceu de la Spiru Haret, colegul meu de celul` de la Boto[ani [i colegul meu de Senat, Alecu Paleologu, în timp ce sub Gheorghiu Dej [i Ceau[escu exista, de bine de r`u, un singur paratid comunist în România, ast`zi exist` mai multe partide comuniste, care lucreaz` împreun` pentru destabilizarea României [i profituri personale. Ace[ti fo[ti tovar`[i, actuali domni [i viitori tovar`[i n-au nici un sentiment românesc [i nici un sentiment al drept`]ii, ei sunt cu totul ie[i]i din Europa. Ei sunt niste orientali tic`lo[i cu o scar` de valori eminamente venal` [i birocratic` [i vor ca [i casele [i propriet`]ile rurale s` r`mân` pe mâna birocra]iei lor, c`ci numai a[a pot ob]ine mari avantaje. Fenomenul de corup]ie, care în România a atins ni[te propor]ii extraordinare, se datore[te birocratiz`rii integrale a vie]ii economice [i administrative a Românei. Acum un an am asistat la o [edin]` plenar` la care a venit directorul Fondului Monetar Interna]ional [i care a explicat criza de credit din Japonia, spunând c` ea a afectat 70 de ]`ri membre ale Fondului Monetar Interna]ional [i a preconizat ca în Consiliul Europei de la Srasburg s` se voteze o lege care s` fie receptat` de toate ]`rile membre împotriva corup]iei. {i acum vreo dou` luni s-a propus acest proiect de lege împotriva corup]iei în Senat. Am luat cuvântul [i am spus c` de 3000 de ani nici o lege n-a reu[it s` pun` cap`t corup]iei, singurul mod, oarecum serios, de a pune cap`t corup]iei este debirocratizarea, adic` privatizatea. C`ci niciun proprietar particular nu are interes s` accepte corup]ia în întreprinderea lui, în timp ce statul este dezarmat în fa]a corup]iei. Toat` lumea fur` [i nimeni nu munce[te la ora actual` în România [i se aplic` integral formula celebr` a lui Thomas Hobbes din "Leviatanul" publicat dup` revolu]ia britanic` din 1651: "Furtum omnium contra omnes" (Furtul tuturora contra tuturor). Dealtminteri România este un caz particular în acest sens de la fanario]i mai întâi, apoi la regele Carol al II-lea [i, în sfâr[it, la regimul comunist [i actual. România a fost caracterizat` de un mare jurnalist american în 1940 - eu i-am citit lucrarea, o lucrare de 1000 de pagini, "Inside Europe", în care României i se acorda un capitol de vreo 10 pagini- cu o formul`, pe care scriitorul spunea c` a auzit-o din cercurile diplomatice din Bucure[ti: "Mania means madness. Kleptomania means madness to steal. Romania means madness to steal applied to a hole nation." (Mania înseamn` nebunie. Cleptomania înseamn` nebunia de a fura. România înseamn` nebunia de a fura aplicat` la o întreag` na]iune, n.r.).
S.C.: Care sunt problemele cele mai acute pe care România trebuie s` le rezolve pentru a deveni membr` deplin` în Uniunea European` [i în NATO?
D.A.L.: Un pas hot`râtor în istoria lumii [i prin repercusiune în istoria României este mântuitorul r`zboi, purtat de NATO, f`r` asentimentul ONU-ului, împotriva ultimei ]`ri comuniste integrale din Balcani, Serbia lui Milo[ovici. Campania de bombardament, dezl`n]uit` de NATO în cele din urm` a avut ca urmare capitularea lui Milo[ovici. Este prima experien]` reu[t` a formulei unui general italian de avia]ie, care în 1926, deci acum 73 de ani, care afirma c` dezvoltarea avia]iei va face ca puterea care dispune de o for]` aerian` excep]ional` va deveni st`pâna lumii. A[a s-a întâmplat cu borbandamentele NATO [i capitularea lui Milo[ovici. Pentru a doua oar` în istoria modern` a Europei, prima oar` a fost în r`zboiul Crimeei, pe care l-a purtat Napoleon al III-lea, în numle marelui "principiu al na]ionalit`]ilor" [i lordul Palmerston, din ur` fa]` de Rusia, Occidentul intervine hot`rât în Balcani. De data aceasta, pentru prima dat` dup` acordul de la Ialta, care l`sase un fel de zon` cenu[ie, ambigue, un fel de coridor ortodox. Puterile Occidentale, reprezentate de NATO, ca for]` militar`, intervin hot`rât în Balcani [i învetereaz` toatala lips` de reac]ie diplomatic`, militar` [i politic` a Rusiei. Unde este un haos! Substituindu-se omului pe care Stalin, la conferin]a de la Ialta l-a vidat absolut de la orice posibilitate de impunere a p`cii [i a drept`]ii în omenire, NATO a f`cut un mare pas înainte, pentru promovarea libert`]ii [i a p`cii în întreaga omenire. Adeziunea României la toate ini]iativele NATO se poate spune c` a fost aproape unanim` în Parlament. Dar nu [i presa român`, care, spre ru[inea ei, în propor]ie de 90% a fost al`turi de Milo[ovici [i împotriava bombardamentelor americane, stigmatizate ca "tic`loase" [i "criminale", f`r` s` ]in` seama de genocidul calificat de la Kosovo.
Dar actuala putere din România este al`turi de for]elor politice care au mobilizat NATO. Prin urmare avem dreptul la recuno[tiin]a lor [i cum am declarat în Parlament [i cu ocazia nenum`ratelor conferin]e ]inute la televiziune [i la radio, cel pu]n Statele Unite trebuie s` realizeze faptul c` noi am fost 50 de ani da]i pe mâna ru[ilor de pre[edintele Roosevelt la Ialta, urmat de Wiston Churchill la Moscova, care ne-a vândut pe un petec de hârtie, [i din considerente morale [i umanitare, ar trebui s` ]in` cont de faptul c` noi, care eram o ]ar` liber` [i prosper` când aveam monarhie, am ajuns ast`zi ]ara cea mai haotic` pe plan politic [i cea mai s`rac` din Europa, datorit` ini]iativei lui Roosvelt de a ne ceda pe 50 de ani lui Stalin. Astea se pl`tesc [i trebuie s` se recunoasc` îndatoririle fa]` de o ]ar` care a fost jertfit` de ei lui Stalin, care a distrus 2 milioane de români.
La ora aceasta, România este absolut dezarmat` în fa]a vântului care în curând va reîncepe s` bat` de la r`s`rit. {i f`r` ajutorul NATO [i integrarea ]`rii noastre în Uniunea European`, România este iar`[i pierdut` [i aruncat` ca o juc`rie nefericit` pe mâinile comuni[tilor, reprezenta]i în România în continuare de Ion Iliescu [i de toat` banda lui de conduc`tori comuni[ti.
S.C.: România trebuie s`-[i schimbe pe lâng` mentalitate [i legisla]ia pentru a corespunde cerin]elor U.E. Considera]i c` România va putea înf`ptui acestea în maximum 5 ani?
D.A.L.: F`r` îndoial` c` nu este în stare s` realizeze aceste condi]ii, dar repet, aceast` situa]ie se datore[te ini]iativei pre[edintelui Roosevelt de a ne da pe mâna ru[ilor.
Ru[ii au avut grije s` distrug` tot ce era mai bun în România, s` jefuiasc` tot, de la uraniu [i p`duri pân` la vie]ile [i sufletele locuitorilor!
S.C.: Aceast` nevoie de adaptare va crea probleme mari României?
D.A.L.: Categoric! Pentru c` noi, care de bine, de r`u, de la Carol I [i pân` la Antonescu inclusiv, am r`mas credincio[i sc`rii de valori europene politic, economic, moral, intelectual, de 50 de ani încoace suntem sub influen]a sc`rii de valori orientale, prima dat` am fost sub fanario]i, acum sub comuni[ti [i neocomuni[ti. Scara de valori pe care o preconizeaz` Iliescu, a[a cum se învedereaz` foarte limpede în dezbaterile din Parlament, este o scar` de valori oriental` [i birocratic`.
S.C.: Dac` lu`m în considera]ie statisticele din ultima vreme prezentate în presa român`, Ion Iliescu ar avea cele mai mari [anse s` fie reales. Care considera]i c` sunt motivele pentru care Ion Iliescu are aceast` popularitate? Pentru c` este vorba de un elecotor dezorientat sau pentru c`, pur [i simplu, situa]ia economic` din ]ar` îi face, pe foarte mul]i, s` priveasc` înapoi la perioada lui Ceau[escu, când considerau c` o bucat` de pâine le era asigurat`?
D.A.L.: Sub Ceau[escu era mult mai bine decât ast`zi. Pensia de ast`zi de 56.000 lei, corespunde cu 1/4 din puterea de cump`rare de atunci. {i în situa]ia aceasta sunt circa 6 milioane de oameni. Dar lucruriele trebuiesc puse în adev`rata lor "înseilare" istoric`. Dup` 50 de ani de comunism catastrofal [i birocra]ie au urmat 7 ani de neocomunism iliescian, la fel de catastrofal [i tot a[a de birocratic. Apoi, cu o [mecherie diabolic`, au fost aduse la putere întradins cele 2 partide istorice, na]ional ]`r`nist [i na]ional liberal (care nu au ap`rut în nici una din ]`rile satelite) ca s` le discrediteze, dându-le pe mân` gestiunea unei economii dezastruase de 50 de ani de comnunism [i neocomunism. Electorul român, absolut incon[tient, voteaz` dup` ureche [i ajut` s` aduc` la putere partidul neocomunist al lui Iliescu [i celelalte partide, care sunt în jurul lui, de tipul lui Vadim Tudor [i altele care au fost, sunt [i vor fi comuniste.
Iliescu însu[i, natural, nu mai poate s` fie reales, c`ci ar fi al 3-lea mandat [i deci anticonstitu]ional. Orice [mecherii juridice ar face, tot nu merge!
S.C.: Urmând acelea[i statistici, se afirm` c` Emil Constantinescu n-ar avea mari [anse s` fie reales. În acest caz, considera]i c` exist` ast`zi un alt candidat care s` aibe capacitatea s` ridice România în urm`torii 4 ani la nivelul cerut pentru intrarea ei în UE [i NATO?
D.A.L.: P`rerea mea este c` ast`zi nu avem o astfel de personalitate, dar dup` cum spunea "prietenul meu" Silviu Brucan, acum câteva s`pt`mâni la televiziune, este foarte greu ca Emil Constantinescu s` fie înfrânt la al doilea mandat, pentru c` este sus]inut de for]ele oficiale [i oculte anglo-americane ale NATO. În acest sens i s-au f`cut mari promisiuni c` va fi sus]inut [i reales anul viitor, urmând ca alegerile parlamentare s` aibe loc la începutul anului 2001, aranjate din vreme de realesul pre[edinte cu sprijinul NATO.
Ca s` revin la întrebarea dvs.: Nu, nu avem o personalitate [i mai ales una nep`tat`, care s` fie un nou candidat la pre[edin]ie. Multe din personalit`]ile politice [i culturale sunt acuzate de a fi membrii KGB. Într-un num`r al ziarului bucure[tean ZIUA, înainte de Pa[ti 1999, a ap`rut o list` intitulat` "Dovada KGB" pe care figureaz` 60 de persoane pe care redactorul îi consider` membri ai KGB-ului. V` citesc câteva nume de pe aceast` list`: generalii Vasile Milea, care a fost împu[cat, Nicolae Militaru, Nicolae Tomescu, Vasile Ionel, Mihai Chi]ac, Ion Suceav`, Victor St`nculescu [i amiralul Dumitrescu; personalit`]i politice: Ion Iliescu, Radu Nicolae, Silviu Brucan, Alexandru Bârl`deanu, Virgil M`gureanu, Paul Niculescu-Mizil, Ion Caramitru, Petre Roman, Cazimir Ionescu, Vasile Sec`re[ti, Mircea Dinescu, Dumitru Dinu, Dan Nov`ceanun, Constantin D`sc`lescu, Victor Babiuc, Caius Traian Dragomir, Sergiu Celac, Petre Mihai B`canu, Octavian Paler, Gheorghe T`n`sescu, Aristide Buhoiu, Mihai Gere, M`nescu Constantin. În total sunt 60 de persoane! Adic` cei care au fost v`zu]i la tv pe 22 decembrie. De la noi, de la Partidul Na]ional Liberal, n-a fost v`zut nimeni.
Eu îns` [tiam de mult c` aceste evenimente vor avea loc [i de aceea preg`tisem din vreme reorganizarea PNL. Pe urm` comuni[tii l-au adus pe Radu Câmpeanu cu nevast`-sa ca s` distrug` partidul liberal. {i acum iar îl manevreaz`.
S.C.: Mai exist` partidul lui Radu Câmpeanu?
D.A.L.: Da, are 2 membri [i jum`tate... Pân` mai ieri spuneau c` au nevoie de un maxitaxi, care s` cuprind` to]i membrii, acum au nevoie de un taxi [i în curând or s` aibe nevoie de o biciclet`! O prieten` a noastr` care are bani, Ioana Cassim, la insisten]ele mele, a cheltuit o mul]ime de bani [i a adus din Fran]a, pe spezele ei, un bust al lui Napoleon al III-lea, f`r` de care n-ar fi fost România, [i l-a montat vis-á-vis de casa ei, într-o pia]` pe strada Paris. {i eu, care tocmai ie[isem din spital în diminea]a aceea, am fost chemat s` vorbesc la desv`luirea bustului, unde urma s` vorbeasc` [i ambasadorul Fran]ei, primarul capitalei, Li[, [i al]ii. La recep]ie l-am v`zut [i pe Radu Câmpeanu, dezinvolt, ca întotdeauna, se crede geniu... El avea calit`]i! Dac` nu-[i asculta nevasta...
Eu îl [tiu din 1943. Eu eram înscris în Partidul Na]ional Liberal din octombrie 1940, în ilegalitate sub dictatura antonescian`-legionar`, [i când ob]ineam o pernisiune de la unitatea mea militar`, batalionul 1 de vân`tori de munte, veneam la Bucure[ti [i de obicei m` duceam la vechiul club al P. N. L. din Calea Victoriei, col] cu Cercul Militar, cl`dire impozant` care a fost distrus` de bombardamentul german din diminea]a de 24 august 1944, din ordinul lui Hitler. La club l-am cunoscut pe Radu Câmpeanu, care era student în ultimul an la drept; era un b`iat foarte, foarte de[tept, foarte bun orator [i care dup` 23 august a devenit [eful tineretului universitar na]ional liberal [i a participat - l-am v`zut, eram [i eu participant, la actul hot`râtor de la 8 noiembrie 1945, când în fa]a palatului ne-am strâns câteva zeci de mii de români, manifestând pentru Regele Mihai. Dup` care el a continuat s` militeze în Partidul Na]ional Liberal, apoi a fost arestat; s-a purtat admirabil, eroic chiar, în pu[c`rie; dup` ce a fost eliberat a fost folosit la un [antier [i a reu[it s` plece la Paris în jurul anilor 1968-69. Ne-am rev`zut de câteva ori la Paris; am fost la prima lui c`s`torie, cu o doamn` Papadopol, din Gala]i, care era o adev`rat` doamn`. Dup` revolu]ia gorbaciovian` a revenit la Bucure[ti printre primii. L-am propus secretar general al P.N.L.; pe urm` a avut o carier` sinuoas`, ajungând în cele din urm` la p`r`sirea catastrofal` a Conven]iei Democratice, care a dus la ru[inea, f`r` precedent în istorie, când PNL n-a fost reprezentat în Parlament, în alegeri, natural, nu chiar libere, da... {i, ca urmare, a fost sanc]ionat, pierzând, sub pre[edin]ia mea, la Congresul din februarie 1993 de la Bra[ov, pre[edin]ia P.N.L., care i-a fost încredin]at` lui Ionescu-Quintus, ales în locul lui. De atuncea el a mai jucat un rol minor în politica româneasc`. Nu mai [tiu ce face la ora acutal`.
S.C.: Dumneavoastr` sus]ine]i c` în închisoare ar fi avut o atitudine "eroic`", dar printre românii din exil s-a vorbit despre faptul c` în închisoare ar fi fost folosit de comuni[ti c` s`-i tr`deze pe unii afla]i ca [i el în închisoare. Ce [ti]i despre asta?
D.A.L.: Nu am auzit a[a ceva, din contr`, am auzit lucruri foarte bune despre el. Nu pot s` confirm aceata [i n-o fac din simpatie, pentru c` personal n-am avut niciodat` vreo simpatie pentru el, c`ci este un om lipsit de cultur` [i de minimum de modestie. Dar eu consider c` în mare m`sur` a fost victima celei de a doua so]ii a lui.
S.C.: Care este p`rerea dvs. personal` despre d-ul Ion Iliescu?
D.A.L.: Am s` v` r`spund mai întâi prin a v` redea un comentariu pe care l-am avut în Senat, la adresa d-ului Iliescu: "Domnule Iliescu, cât timp a]i fost pre[edintele României, vreme de 7 ani, nu v-am auzit niciodat` rostind 2 cuvinte: "monarhie" [i "capitalism". În locul conceptului de monarhie, a]i folosit gluma "despotism iluminat", iar în locul conceptului de capitalism, spre care trebuie, în mod firesc, s` evolueze România ca s` ias` din actuala stare de total` pr`bu[ire, dvs. a]i folosit succedaneul "economie de pia]`", dar nu v-a]i dat niciodat` osteneala s` preciza]i de care pia]` e vorba: Pia]a Amzei, Pia]a Doroban]i, Pia]a Gemeni, sau poate Pia]a Ro[ie?"
Odat` eu m` preg`team s` vorbesc în Parlament, [i cum Iliescu este înaintea lui L`z`rescu, îl v`d pe Iliescu, foarte vesel, zâmbind ca de obicei, vine la mine, îmi întinde mâna, numai c` nu m-a s`rutat. Dar acum 3 luni, poate mai mult, dup` ce am votat bugetul, m-am dus repede la Senat, la Comisia de Politic` Extern`, din care fac parte, c` venea un personaj extrem de important, Giullio Andreotti, din comisia parlamentar` italian`, care este de vârsta mea - se ]ine foarte bine, vorbe[te foarte bine fran]uze[te. Aici era [i Iliescu. Eu vorbeam cu Andreotti [i a intervenit Iliescu, care în 7 minute a f`cut un expozeu admirabil al situa]iei politice externe a României! Este foarte, foarte inteligent! Mult mai inteligent decât Emil Constantinescu. Dar e comunist! {i-l citez din nou pe Silviu Brucan: "El întâi gânde[te ruse[te, [i apoi vorbe[te române[te!"
S.C.: Care considera]i c` a fost [i este rolul "bunului dvs. prieten" d-ul Silviu Brucan în istoria României?
D.A.L.: A, el este un mare [mecher; e uns cu toate alifiile! E impar]ial ca tot românul: e în serviciul KGB, serviciul CIA, etc.
S.C.: A[ dori s` v` pun [i câteva întreb`ri legate de dezvoltrea francmasoneriei în România [i s` încep prin a v` întreba dac` Ion Iliescu este mason.
D.A.L.: Nu [tiu. De alminteri trebuie s` se [tie c` exist` mai multe ordine francmasonice în România: Ordinul Sco]ian Antic [i Acceptat, ordinul francez Marele Orient, cu care Ordinul Sco]ian Antic [i Acceptat nu are nici un fel de leg`tur` - întrucât este un ordin ateu [i în mare m`sur` comunist [i socialist, din moment ce comemoreaz` în fiecare an împu[carea comunarzilor în 1871 la Paris.
S.C.: Sunt singurele ordine francmasonice din România?
D.A.L.: Sunt toate ordinele [i-n România. Dar în România, ca toate institu]iile europene, [i acestea se degradeaz`. Monarhia ideal` sub Carol I [i Ferdinand, când parlamentul avea reprezentan]i cum nu avea nici o alt` ]ar` din Europa, ca de exemplu Catargiu, Lahovari, Petre Carp, Marghiloman, a devenit balcanic` sub Carol al II, iar ast`zi a devenit un bâlci. Ast`zi am venit de la Senat, unde au fost scene degradante pe tema punerii în discu]ie a proiectului de lege pentru restituirea propriet`]ii agricole pân` la limita de 50 de hectare.
{i masoneria s-a degradat în România. Ea este acuzat` c` vrea federalizarea masonic`, ca un prolog la federalizarea politic` a României, ceea ce înseamn` pierderea Transilvaniei.
Explica]ia este c` Stalin, cu o îndârjire nemaipomenit` împotriva poporului român, a dispus s` se îndep`rteze 2 milioane de români etnici, de elite. {i 2 milioane au fost lichida]i. Jum`tate la dreapta Prutului, jum`tate la stânga Prutului prin trimitere în Siberia, prin emigr`ri sau în infernul concentra]ional. A[a încât nu s-a f`cut nimic în ace[ti 10 ani pentru crearea unor noi elite. Noi nu mai avem elite [i suntem cârmui]i în continuare de oameni care [i-au f`cut studiile în liceele [i facult`]ile comuniste [i au mentalitate comunist`. Chiar dac` vor s` se dezbare de aceasta, le este imposibil. Aceasta este tragedia României la ora actual`! Francmasoneria român` s-a pervertit [i s-a caragializat automat. Aceasta s-a verificat prima oar` în 1945, dup` ce Carol al II-lea, prin prietenul sau Pandrea, Mare Comandor al Ordinului Sco]ian Antic [i Acceptat, a dizolvat masoneria, dar cu multe precau]iuni, în 1936, ca s` nu se certe cu Hitler; a fost reînfiin]at` în 1945, extinzându-se foarte repede, dar din ordinul lui Stalin, Marele Maestru, Mihai Sadoveanu, a dispus primului guvern desfiin]area ei, trecerea ei în adormire [i apoi a asistat cu indiferen]` la arestarea tuturor conduc`torilor ordinului masonic român, care au fost aresta]i [i au murit în pu[c`rie, cu excep]ia lui Bellu, care a ie[it din pu[c`rie, dar n-a putut p`r`si ]ara. Reînfiin]at` în 1992-93, sub 3 obedien]e - una italian`, una american` [i una francez`, francmasoneria român` a urmat linia înjositoare a tuturor institu]iilor europene, [i anume, a ajuns un caraghioslâc, în care î[i disput` prerogativele o serie de oameni care n-au nimic de-a face nici cu poporul român, nici cu ideea masonic`, nici cu scara de valori europene.
{i cum în toate problemele, chiar [i în România, se aplic` [i aici dictonul pe care l-a lansat un mare criminolog francez în secolul trecut: "Cherchez la femme!", o anumit` doamn` [i-a impus succesiv iubi]ii [i apoi so]ul legitim în fruntea masoneriei române, f`r` s` realizeze c` actualul ei so] este un cet`]ean francez de origin` maghiar`, care nu [tie nici o vorb` româneasc`. Este pentru prima oar` în istoria masoneriei când se întâmpl` acest lucru - ca un ordin str`in, de la Paris, s` impun` ordinului de la Bucure[ti s`-l aleag` ca Suveran Mare Comandor pe un om care nu este nici român, nici cet`]ean român, [i care nu [tie nici române[te! {i asta se datore[te haosului moral [i patriotic în care a ajuns societatea român` la sfâr[itul secolului XX-lea.
S.C.: Care sunt obedien]ele care exist` în România?
D.A.L.: Dup` câte [tiu, c`ci eu nu mai fac parte oficial, sunt îns` Suveran Mare Comandor onorific Ad Vitam, sunt 4 obedien]e: Ordinul Sco]ian Antic [i Acceptat pe 2 versiuni, una sub obedien]` american` [i alta sub obedien]` francez`; mai sunt 2-3 loji ale Marelui Orient francez [i recent s-a înfiin]at un fel de rit de York.
S.C.: Venind din Suedia, sunt [ocat` nu numai de modul brutal de exprimare al ziari[tilor români, dar [i de cel al politicienilor, nu mai pu]in al celor care sunt la putere, care mi se pare de prost gust. Ce p`rere ave]i de aceasta?
D.A.L.: Mitoc`nia este la ordinea zilei în politica româneasc`, în cultur` [i mai ales în presa româneasc`. Estea cea mai ru[inoas` pres` din Europa, cea mai ru[inoas` via]` politic` din Europa dup` pr`bu[irea oficial` a comunismului [i cea mai ru[inoas` p`tur` conduc`toare politic` din Europa la ora actual`. Dar lucrurile acestea sunt fire[ti pentru c` Stalin a lichidat toate elitele române[ti intelectuale [i patriotice, care nu s-au ref`cut. Tot ce era mai bun a fost omorât, sau au fost duse în Siberia, sau au fost nevoite s` emigreze. {i la ora actual` p`tura noastr` conduc`toare este compus` aproape exclusiv din mitocani.
S.C.: {i popula]ia în mas` se poart` necivilizat. A[a o lips` de respect a indivizilor unii fa]` de al]ii n-am întâlnit nic`ieri. {i am c`l`torit destul de mult...
D.A.L.: Da]i-mi voie s` v` întreb dac` impresia dvs. despre România provine exclusiv din ce a]i v`zut la Bucure[ti [i în Vechiul Regat?
S.C.: Eu am fost numai în Bucure[ti dup` ce am p`r`sit România în 1977.
D.A.L.: Pentru c` dac` trece]i Carpa]ii, în Transilvania [i Banat - eu sunt senator de Timi[ - ai impresia c` intri în alt` planet`. Acolo se respect` scara de valori europene, sub influen]a sa[ilor, [vabilor [i chiar a Ungariei, sub influen]a bisericii romano-catolice... Toat` lumea este condescendent` fa]` de semenul ei. Cu excep]ia câtorva jude]e [i a câtorva [ovini[ti, care nu au nimic în cap [i atunci folosesc aceast` atitudine specific` analfabe]ilor, fie din partea noastr`, fie din partea ungurilor, lumea se poart` foarte civilizat la toate nivelele. De aceea se preconizeaz` federalizarea României pentru sustragerea Transilvaniei [i b`l`cirea ei într-un fel de "Confedera]ie Dun`rean`", dup` concep]iile arhiducelui Otto von Habsburg, o personalitate foarte serioas`, european. De alminteri, vreau s` v` spun c` Emil Constantinescu a fost ales, în mare m`sur`, cu voturi din Transilvania. Ungurii au votat în mare majoritate cu Emil Constantinescu. În timp ce în alte jude]e au votat cu Iliescu [i cu partidele comuniste, în Transilvania partidele comuniste n-au avut nici un sfert din voturi.
S.C.: Într-un interviu pe care l-am f`cut în 1995 cu domnul director Gustaf Piehl, atunci Mare Procurator, azi Suveran Mare Comandor al Ordinului Masonic Suedez, spunea c` ordinul suedez nu este un ordin secret...
D.A.L.: ... este discret...
S.C.: ... c` nu este nici un ordin închis, în sensul c` oamenii care împart acela[i ideal [i doresc s` devin` membri se pot adresa ordinului direct, [i dac`, dup` verific`rile f`cute solicitantul corespunde idealurilor [i codului moral al ordinului, poate deveni membru f`r` s` fie recomandat. Eu consider c` este mai u[or s` devii mason decât membru în Rotary, care cere s` fii în func]ii de conducere, s` fie un loc liber la meseria respectiv`, [i neap`rat recomandat de 2 persoane. Ce se cere ca s` devii membru în masoneria român`?
D.A.L.: Masoneria român` este format` din mai multe ordine, dar în ordinul din care înc` fac parte ca Suveran Mare Comandor Ad Vitam onorific, se aplic`, exact ca [i în Suedia, principiile cre[tine ale Ordinuli Sco]an Antic [i Acceptat, dup` care orice cet`]ean al unei ]`ri poate deveni frate cu condi]ia s` fie, cum scrie în conventul de la Lausanne, "un om de bune moravuri [i concep]ii libere"; el trebuie s` fac` o cerere, care este verificat` de unu sau doi fra]i [i în cele din urm` se supune la vot, într-o ]inut` special`, admiterea lui. De multe ori sunt cazuri când solicitantul poate fi respins, mai ales în România, unde foarte pu]ini oameni au r`mas onorabili. În ordinul din care fac eu parte dac` e[ti ateu, e[ti respins. Acesta este motivul pentru care Ordinul Sco]ian Antic [i Acceptat a rupt orice pun]i cu Marele Orient Francez, înfiin]at în 1773.
S.C.: Exist` vreo limit` de vârst` ca s` devin` mason?
D.A.L.: Nu exist` o limit` de vârst` oficial`, îns` este un obicie ca de pe la 75 de ani, un mason român s` nu poat` ocupa demnit`]i oficiale. Eu m- am retras la 75 de ani, de[i eram recunoscut ca Suveran Mare Maestru [i numele meu figura în aceast` calitate în 3 anuare ale Ordinului Sco]ian Antic [i Accepat Francez, anuare care au fost tip`rite pentru prima oar` în 1801.
S.C.: Ordinul suedez nu are loji de adop]iune...
D.A.L.: ... nici la noi. Femeile nu pot face parte din Ordinul Sco]ian Antic [i Accepat. Exist`, pentru c` a]i vorbit de Rotary, alte institu]ii foarte apropiate între ele [i cu origine probabil comun`, c` toate provin din Anglia, de la începutul secolului al 18- lea. În 1717 a luat fiin]` Marea Loje a Angliei prin fuziunea anumitor loji engleze.
Ordinul englez are aproximativ 300.000 de membri [i tradi]ional, de 200 de ani, are în fruntea lui un Mare Maestru, care este de origin` regal` - sau prin]ul de Wells, sau un membru al familiei regale; o alt` institu]ie, [i desigur inspirat` de masonerie, este CLUBUL, care este un fel de masonerie deschis`, cu acela[i scop, adic`, adunarea la un loc a unor intelectuali de diverse profesii, ca s` discute idei [i s` ajung` la o concep]ie comun` de toleran]`, de libertate [i de pace.
Ca [i lojile masonice, cluburile nu întrunesc ambele sexe deodat`; cluburile pot fi numai de b`rba]i sau numai de femei. Cluburi mixte nu exist`. În Ritul Sco]ian Antic [i Accepat sunt exclusive de b`rba]i. Loj de adop]iune în care s` intre [i femei, numai femei, sunt o inova]ie a Marelui Orient Francez din 1773, dar din nefericire [i primul Mare Maestru al Marelui Orient, ducele de Chartres, devenit Duce d'Orléans, [i Marea Maestr` a lojilor de adop]iune franceze, Prin]esa de Lamballe, marea prieten` a Reginei Marie Antoinette, au fost omorâ]i - primul a fost ghilotinat, iar a doua omorât` de derbedeii din lojile de jos la 2 septembrie 1792.
S.C.: Membrii Rotary sunt [i masoni?
D.A.L.: În principiu este imposibil s` faci parte din Rotary, dac` nu faci parte dintr-o loje. Rotary este un fel de aristroca]ie a masoneriei. Eu l-am cunoscut pe pre[edintele Rotary-clubului înainte de regimul comunist, în 1945-47, Penescu Cherciu - un om foarte distins, pre[edintele industria[ilor români.
S.C.: Într-un interviu cu d-ul Codrescu, care era atunci guvernatorul Rotary din România, [i guvernatorul suedez, am întrebat care este leg`tura între Rotary [i masonerie [i de ambele p`r]i mi s-a r`spuns c`: "Nu avem nici un fel de leg`tur`. Suntem cu totul [i cu totul alt tip".
D.A.L.: Da, da! Pe Dudu Codrescu, care a fost diplomat, îl cunosc. A fost coleg cu mine. Nu, nu este chiar exact. Rotary, spre deosebire de masonerie, unde Venerabilul este ales pe o perioad` mai lung` de timp, la Rotary pre[edintele trebuie s` fie ales în fiecare an.
S.C.: Revin la neacceptarea femeilor în Ordinul Sco]ian Antic [i Accepat. Cum de este posibil ca Anglia s` fie condus` de o femeie, dar nu este accepat ca aceasta s` fac` parte dintr-o loje mason`?
D.A.L.: Este vorba de o prejudecat` nobiliar`, care cred c` nu-[i mai are rostul. Ast`zi se face o propagand` teribil` pentru egalitate absolut` a sexelor în politic` [i în toate deomeniile. În calitatea mea de parlamentar român am spus c` egalitatea b`rba]ilor cu femeile, cel pu]in în civiliza]ia alb`, nu este o promovare, ci o dec`dere pentru femei, pentru c` în civiliza]ia [i cultura european` cre[tin` femeia, mai ales pe timpul trubadurilor, se bucura de mult` mai mare pre]uire decât b`rba]ii. Cavalerismul a fost o instiut]ie unic` cavalereasc` [i european` în care femeia [i biserica au contribuit s` fac` din brutele feudale ni[te cavaleri, adic` ni[te gentilomi, care-[i jertfeau via]a pentru o femeie [i pentru ap`rarea celor care erau lipsi]i de ap`rare, adic` b`trâni, copii, clerici, intelectuali, [.a.m.d. Din nefericire ortodoxia n-a cunoscut niciodat` cavalerismul, ceea ce explic` întârzierea popoarelor ortodoxe fa]` de popoarele romano- catolice sau protestante.
Îmi amintesc c` în 1990 eram în comisia pentru redactarea Constitu]iei române ca reprezentant al PNL [i am primit vizita unei delega]ii a Bundestagului German, în care jum`tate erau doamne. {i o socialist` foarte energic` s-a uitat la noi, ne-a num`rat, ne-a m`surat [i a întrebat dac` suntem misogini, pentru c` nu avem nicio femeie printre noi. Colegii mei au r`mas descump`ni]i, [i atuncea mi-am îng`duit s` iau eu cuvântul [i s`-i spun: " La noi trebuie s` [ti]i c` în ultimii 50 de ani, în timp ce celelalte ]`ri satelite au avut un "big brother" noi am avut nenorocirea s` avem pe lâng` un "big brother" [i o "big sister", care a fost mai a rea decât "big brother". {i de atunci femeile nu sunt prea interesate de politic`. De altminteri, [tiu [i eu c` pe vremea lui Hitler femeile germane trebuiau s` se m`rgineasc` la "die drei kappa - Kirche, Kinder, Küche". Dar dac` vre]i neap`rat o egalitate deplin` a sexelor în România, eu sunt gata, cum nu s-a f`cut înc` legea electoral` [i cum "bunul meu prieten" Silviu Brucan mi-a h`r`zit 2 adun`ri parlamentare, o camer` [i un senat, s` propun ca una din camere s` fie aleas` de femei [i una de b`rba]i. Atuncea s- ar rezolva problema!" Ea s-a uitat lung la mine [i apoi a spus: "Underlich! Dar vre]i ca femile s` aleag` femei [i b`rba]ii b`rba]i?"
"Nu", am spus eu, "preferabil ar fi ca femeile s` aleag` b`rba]ii [i b`rba]ii s` aleag` femeile!"
(Discu]ia a avut loc la 26 octombrie 1999.)
|