DORU NOVACOVICI

Silvia Constantinescu: Domnule Doru Novacovici, sunte]i acum pre[edintele de onoare al UMRL. Înainte de a prezenta aceast` organiza]ie, fi]i amabil [i prezenta]i-v` cititorilor CURIERULUI ROMÂNESC.

Doru Novacovici: M-am n`scut la 2O noiembrie 1933 la Bucure[ti. Tat`l, ofiter inginer în armata regal` român`, mama, profesoar`. Sunt inginer, expert în constructii, c`s`torit [i am doi copii. În anul 1959 am fost arestat [i condamnat la 10 ani munc` silnic`, 7 ani degradare civic` [i confiscarea averii, pentru crim` de uneltire contra ordinei sociale comuniste. În perioada anchetei, prin b`t`ile primite, mi-au distrus auzul în propor]ie de 70%. În anul 1978 am reusit s` ajung ca refugiat politic în Fran]a [i apoi în anul 1979 s`-mi reunific familia ca urmare a manifesta]iei permanente de pe Esplanada Trocadero la Paris. În Fran]a am activat ca jurnalist [i analist politic privind situa]ia din România [i ]`rile comuniste, profesând tot timpul meseria de inginer, expert în constructii. Am publicat sute de articole în ziarele din Fran]a demascând teroarea din România [i asuprirea poporului român în perioada regimului Ceau[escu. Între 1980 [i 1989 am organizat [i sus]inut zeci de conferin]e privind oprimarea poporului român, demolarea bisericilor, a satelor etc., în diverse ora[e din Fran]a, Elve]ia, Belgia. Am organizat [i-am participat la aproape toate manifesta]iile din fa]a Ambasadei comuniste a României din Paris, în perioada 1979-89.
În anul 1982 am scris volumul de m`rturii "În România dup` gratii" ce a ap`rut la Editura Ion Dumitru din Munchen, în anul 1985. Volumul a fost publicat apoi în limba francez` de Editura J.L.B. Editions din Saint Maur-Paris, iar în anul 1991 a fost republicat în România de Editura de Tineret din Buz`u.
În Exil am continuat lupta început` în ]ar` pentru libertate [i democra]ie [i implicit pentru eliberarea ]`rii de regimul comunist. În perioada 1984-1991 am activat ca secretar general fondator al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi ales ca urmare a primului Congres Mondial al Românilor Liberi din mai 1984 de la Geneva. În perioada 1991-1997 am fost ales [i-am activat ca pre[edinte al U.M.R.L [i din 1997 am fost ales ca pre[edinte de Onoare a acelea[i organiza]ii interna]ionale, cu sediul la Paris. În perioada 1985-1991 am f`cut parte din Comitetul de redac]ie al publica]iei Românul Liber ce ap`rea la Londra [i din anul 1991 [i în prezent sunt redactorul [ef al acestei publica]ii, ce apare la Paris-Saint-Maur.

S.C.: Prezenta]i v` rog pe scurt UMRL. Când [i de ce s-a format, [i care sunt sarcinile acestei organiza]ii ast`zi?

D.N.: Pentru a duce o ac]iune coerent` împotriva regimului comunist a trebuit s` ne organiz`m la nivel interna]ional spre a opune rezisten]` acestuia, a-l demasca [i a lupta pentru libertate [i democra]ie pentru poporul Român. Am organizat, impreun` cu al]ii, un prim Congres Mondial al Românilor Liberi în luna mai 1984 la Geneva. Ca urmare a acestui congres a luat fiin]` Uniunea Românilor Liberi (U.R.L). Aceast` organiza]ie interna]ional` a avut ca scop eliberarea ]`rii de dictatura comunist` [i instaurarea în ]ar` a libert`]ii [i democra]iei prin alegeri libere.
S-au adoptat cu aceast` ocazie: declara]ia de principii, obiectivele fundamentale, activit`]ile [i statutul acestei asocia]ii. În 1987 la Saint Maur Paris la al III lea congres au venit români din 24 de ]`ri ale lumii, iar organiza]ia s-a transformat în Uniunea Mondial` a Românilor Liberi, aducând mici modific`ri la statut [i activit`]i. În perioada 1984-91 pre[edinte al U.M.R.L a fost d-ul Ion Ra]iu.
În mai 1991, d-ul. Ra]iu n-a mai candidat [i congresul al III-lea m-a ales pre[edinte al U.M.R.L pân` în 1994 [i apoi la congresul al IV-lea din nou pre[edinte pân` în 1997.
În perioada 1991-1997, U.M.R.L a avut ca scop consolidarea democra]iei [i a libert`]ilor câstigate de poporul român dup` evenimentele din decembrie 1989. U.M.R.L trebuia s` realizeze acea punte de leg`tur` între românii din ]ar` cu cei din afara hotarelor ]`rii, pentru a putea ajuta la înf`ptuirea reformelor morale [i economice, deci de a ajuta ]ara în perioada de tranzi]ie. S-au încercat [i s-au înf`ptuit mai multe înfr`]iri între ora[e din ]ar` cu ora[e din Fran]a, s-au încercat f`r` succes realizarea unor emisiuni a U.M.R.L pe postul na]ional de televiziune [i vizite în ]ar` cu oameni de afaceri str`ini. S-au înfiin]at 20 de filiale U.M.R.L în ]ar` pentru a permite o emula]ie la baz` a ideilor democratice [i a organiza mai bine Uniunea. Congresele U.M.R.L de la Bu[teni din 1994 [i 1997 au avut succese deosebite, care au permis Uniunii s` continuie ac]iunea pentru consolidarea libert`]ii [i democra]iei prin adev`r [i credin]` în România.
To]i românii [i invita]ii str`ini prezen]i au constatat c` uniunea [i-a realizat scopul principal eliberarea ]`rii [i libertate pentru poporul român. În continuare dup` 1997 noul comitet coordonator interna]ional [i pre[edintele nou ales, doctorul Alexandru Mircea Munteanu, continu` ac]iunea U.M.R.L. pentru consolidarea democra]iei [i a statului de drept în România, pentru ajutorarea poporului român.

S.C.: A]i fost un exilat sau un romån în diaspora? Defini]i aceste no]iuni. Ce a însemnat exilul pentru dvs.? Exist` o psihologie a exilatului?

D.N.: Ca fost de]inut politic din România am devenit imediat refugiat politic în Fran]a, deci am devenit un exilat. În perioada regimului totalitar, când eu [i familia mea eram amenin]a]i cu moartea de securitatea de la Bucure[ti, nu ne mai gândeam s` ajungem vreodat` în ]ar`. Exilul a fost lung, mult prea lung spre a fi suportabil, dar am rezistat gra]ie ac]iunilor ce le-am dus contra regimului de la Bucure[ti, care ne d`deau curajul s` învingem. Iat` c` regimul totalitar a fost înfrânt. Ast`zi putem s` mergem liber în ]ar`, iar no]iunea de exil [i-a pierdut con]inutul. România are un regim pluralist democratic [i se str`duie[te s` fie un Stat de Drept, respectând drepturile Omului. Cuvântul diaspor` eu nu-l utilizez ca atare. Eu cred c` mai corect este s` spunem "comunit`]ile române[ti din afara hotarelor ]`rii", sau "românii de pretutindeni". În orice caz eu cred c` ast`zi to]i fo[tii exila]i ai regimului totalitar comunist din România, se pot considera ca Români în afara hotarelor ]`rii, [i fac parte din Comunit`]ile române[ti pe ]`ri. Ace[tia pot s` aib` un domiciliu [i în România, dac` doresc. Ca o precizare în plus, a[ dori s` ar`t c` "românii din diaspor`", sau emigra]ie sau "refugia]ii economici" au fost to]i ceilal]i ce n-au fost exila]i, adic` refugia]i politici. Mul]i dintre ace[tia se puteau duce în ]ar` [i-n perioada regimului comunist [i nu aveau decât rareori rela]ii cu opozan]ii deschi[i ai regimului ce f`ceau parte din Exil [i c`rora le era interzis s` circule în ]ar`, unii dintre ace[tia fiind chiar condamna]i în contumacie dup` plecarea lor din ]ar`. Am fost un exilat, iar exilul a însemnat în egal` m`sur` suferin]` [i împlinire sufleteasc`. A fost suferin]`, pentru c` n-am fost primi]i cu "covorul ro[u" [i a trebuit s` muncim [i s` ne integr`m în societatea francez` pentru a ne asigura o via]` normal`, pentru noi [i familiile noastre. În acela[i timp o împlinire sufleteasc` deoarece în tot timpul nostru liber activam pentru eliberarea ]`rii de un regim monstruos care asuprea poporul nostru. Ac]iunea noastr` ne d`dea aripi c`ci credeam cu t`rie c` Dumnezeu ne va ajuta s` ie[im victorio[i din aceast` încle[tare. Aveam meru în fa]a ochilor figurile triste ale celor ce r`m`seser` în urma plec`rii noastre, a suferin]elor lor ce erau infinit mai mari ca ale noastre [i pentru care merita s` lupt`m [i s` ne sacrific`m. Exist` o psihologie a exilatului-refugiat politic, care [tie c` nu are un drum de întoarcere în ]ar` decât prin c`derea regimului totalitar.
Or, ruperea de ]ar`, de familie, de prietenii de acolo sau de mormintele apropiate sufletului fiec`ruia, creaz` sfâ[ieri ce sunt permanente. De aceea dup` evenimentele din decembrie 1989 [i mai ales dup` ce for]ele democratice au câstigat alegerile din noiembrie 1996 noi exila]ii politici ce ne-am luptat pentru eliberarea ]`rii, putem s` fim ferici]i c` totalitarismul a fost înfrânt. Trebuie s` fim vigilen]i spre a nu mai permite vreodat` revenirea lui [i s` continu`m lupta pentru consolidarea democra]iei [i prosperitatea neamului nostru.

S.C.: Cum v-a]i sim]it în ]ara care v-a primit? A]i fost primit cu bra]ele deschise? V-a fost u[or s` v` asimila]i, s` v` intergra]i în societatea francez`? A]i devenit un "francez" sau a]i continuat s` tr`i]i printre romåni, cu speran]a reîntoarcerii în Romånia? Cum a fost?

D.N.: Am fost primit în Fran]a ca refugiat poltic în anul 1978. În acea perioad` am fost bine primit, chiar cu interes pentru suferin]ele mele din gulagul românesc. P`rea incredibil pentru ei ceace mi s-a întâmplat în lag`re [i închisori [i au putut constata handicapul creiat de ancheta securit`]ii ce-mi distrusese 70% din auz. Mai multe foruri umanitare mi-au cump`rat chiar un aparat auditiv?? La1 martie 1979 am început o manifesta]ie permanent` pe Esplanada Trocadero din Paris [i-n fa]a Ambasadei României, pentru a-mi reunifica familia, so]ia [i dou` feti]e de 4 [i 11 ani, ce nu aveau permisiunea de a veni în Fran]a. Am început cu dou` persoane [i la sfârsit dup` mai bine de 5 luni de proteste am câstigat libertatea nu numai a familiei mele, dar a înc` 20 de persoane din România la care rudele [i prietenii s-au al`turat manifesta]iei noastre. În aceast` perioad` am fost ajuta]i de emisiunile de la Radio Europa Liber`, de presa, radio [i televiziunea francez`, de poli]ie, de oameni politici, de cet`]eni simpli ce treceau pe esplanad`.
Dup` reunificarea familiei a trebuit s` muncesc spre a putea duce o via]` decent`, iar în tot timpul liber, serile, sâmbata [i duminica, ajutam pe al]ii s`-[i prepare actele pentru azilul poltic, ac]ionam în Asocia]ia Fo[tilor De]inu]i Politici din România [i apoi în U.M.R.L. Am devenit [i cet`]ean francez dar am r`mas român în suflet [i-n sim]iri [i am continuat lupta pentru eliberarea ]`rii de regimul totalitar. Împreun` cu familia am fost amenin]a]i cu moartea prin scrisori, dar nu ne-am l`sat intimida]i. Am f`cut o ac]iune la Tribunalul de Mare Instan]` din Creteil, am fost p`zi]i de poli]ie [i de massmedia, care s-a ocupat de cazul nostru, inclusiv de televiziunea francez`, TF1.

S.C.: Ce cunoa[te]i despre romånii din exil? Considera]i c` se poate vorbi de o activitate, de o politic` a exilului romånesc în sensul de a informa Occidentul despre situa]ia din Romånia înainte de ´89 [i dup` aceea? A fost [i este posibil` o organizare a tutuor romånilor din exil într-o singur` organiza]ie? Ce i-ar putea determina pe cei din exil [i pe cei din diaspora s` fac` parte dintr-o singur` organiza]ie?

D.N.: Românii ce au fost exila]i au c`utat s` fac` mereu ceva pentru ]ara lor [i s`-i ajute [i pe noii veni]i ce solicitau azil politic. A fost o activitate a exilului care a c`utat prin multiple organiza]ii s` se manifesteze cotra regimului [i s` informeze Occidentul despre situa]ia din România. Una din organiza]ii în care am activat a fost [i A.F.D.P.R ce a fost condus` de fostul diplomat Constantin Cesianu [i apoi de Radu Câmpeanu. Unele Asocia]ii cum a fost U.MR.L. au ac]ionat nu numai pân` în decembrie 1989, ci [i-au continuat activitatea [i dup` 1990, c`ci au droit s` consolideze libertatea [i democra]ia fragil` din România.
Nu a fost posibil [i nici nu cred c-ar fi bine, s` fie reuni]i to]i românii din exil într-o singur` organiza]ie. Am spus mereu c` nu se poate s` existe o unitate, c`ci oamenii sunt diferi]i, au convingeri [i credin]e diferite. Unitatea nu poate s` existe decât în Credin]a fa]` de Dumnezeu [i nu fa]` de oameni [i platforme poltice. Eu cred c` s-ar putea realiza numai o unire în diversitate de sensibilit`]i politice [i nicidecum o unitate! Este ceea ce am încercat, [i-n parte am realizat, în cadrul Uniunii Mondiale a Românilor Liberi.
Nu cred în eficacitatea unei mari organiza]ii, ci mai degrab` în ac]iunea conjugat` a mai multora, care s` ac]ioneze împreun` pentru anumite scopuri pân` reu[esc s` transmit` mesajul [i s` realizeze scopul cu care toate sunt de acord. Se pot realiza ast`zi asocia]ii în care s` între români din afara hotarelor ]`rii fie c` provin din exilul politic [i din diaspor`, în general asocia]ii ce pot avea scopuri culturale, economice, umanitare .

S.C.: {i acum la alte întreb`ri. Cum vede]i rolul monarhiei în istoria Romåniei [i care ar fi rolul ei acum? Ce [anse considera]i c` are monarhia ast`zi în Romånia?

D.N.: Monarhia a avut un rol capital în Istoria României. România mare, modern` ca Stat na]ional unitar, a fost opera monarhiei. Dup` evenimentele din decembrie1989 [i pân` în acum nu s-a prezentat suficient poporului rolul monarhiei [i nu s-a explicat importan]a monarhiei Constitu]ionale. De aceia au avut mai mult succes afirma]iile fo[tilor comuni[ti care au sus]inut c` monarhia este ceva demodat [i M.S Regele Mihai s-ar putea compara cu Ceau[escu. Nu s-a explicat suficient rolul monarhiei Constitu]ionale [i avantajele ei, prezentând exemple din Spania, Belgia, Anglia etc., ca [i exemple privind pe Regele Carol I [i Ferdinand. Cei care au gravitat o bun` parte de timp în jurul M. Sale Regele Mihai nu au probat un profesionalism de bun` calitate. Sigur c` nu putem ca democra]i impune o solu]ie a monarhiei constitu]ionale, împotriva unei majorit`ti a poporului care ar fi contra. Dar ar trebui ca acest popor s` fie informat [i s` voteze în cuno[tiin]` de cauz`, s` nu fie permanent dezinformat. Dac` ar fi bine informat eu cred c` românii ar putea s` vad` realitatea.
Rolul Monarhiei Constitu]ionale este deosebit pentru a scoate ]ara dintr-o situa]ie grea ca cea prin care trece ast`zi. Monarhul Constitu]ional este un arbitru, care nu guverneaz`, ci nume[te numai primul Ministru în func]ie de rezultatele electorale. Iat` dece eu cred c` nu este nici retrograd [i nici imposibil de a apela la o monarhie constitutional`. Dar pentru aceasta e nevoie ca poporul prin ale[ii lui s` permit` M. Sale Regelui Mihai s`-[i preia responsabilit`]ile, prev`zute de o Constitu]ie conform` cu aceast` situa]ie.

S.C.: Comuni[tii, mai ales în timpul regimului lui Ceau[escu, au trimis "duhovnici", preo]i, adversarilor politici; ace[ti preo]i au fost de fapt bra]ul lung al regimului de la Bucure[ti [i au contribuit covår[itor la dezbinarea romånilor din exil. Dup` cum bine [ti]i, în majoritatea ]`rilor unde s-au stabilit romånii în exil s-au creat [i biserici paralele, cu preo]i în exil, care au fost îns` sabotate de "duhovnicii" trimis de regimul ceau[ist. Dup` c`derea regimului comunist, ace[ti "duhovnici" n-au fost retra[i. Cum vede]i aceast` situa]ie?

D.N.: Este adev`rat c` Securitatea din România a trimis anumi]i preo]i, care aveau misiuni de ofi]eri acoperi]i în scopul destabiliz`rii exilului. Unii dintre ace[tia au recunoscut [i [i-au f`cut "mea culpa". Pân` ce vom vedea dosarele securit`]ii, nu putem s` [tim exact, cum s-au petrecut faptele. Este [tiut c` preo]ii din bisericile paralele n-au fost to]i oamenii securit`]ii. Unii dintre cei ce au fost trimi[i sau racola]i s-au dezis [i avem cazuri cum a fost în Elve]ia [i Fran]a unde anumi]i preo]i au recunoscut deschis c` securitatea le-a propus un pact. Unii au cerut azil politic [i au cerut scuze enoria[ilor. Dup` c`derea regimului comunist, mul]i dintre ace[ti preo]i ce formau biserica paralel`, decât cea care ]inea de Patriarhia Român`, au continuat s` conduc` aceste biserici. Unii [i-au f`cut a[a cum am spus " mea culpa ", iar al]ii au declarat sus [i tare c` n-au f`cut nimic r`u fiind numi]i de Biserica mam` [i nu de Securitate ca poli]ie politic`. Eu cred c` trebuie bine verificate aceste situa]ii de la caz la caz, cu documente autentice, spre a nu face r`u la cei nevinova]i.

S.C.: Nimeni pån` acum (sau cel pu]in nu [tiu eu) din reprezentan]ii noii puterii nu s-a adresat celor din exil, îndemnåndu-i s` se reîntoarc`, s` ajute prin cuno[tiin]ele [i experien]a c`p`tat` la dezvoltarea rapid` a Romåniei. Cum vede]i dvs. aceasta?

D.N.: Este adev`rat c` puterea post-decembrist` din România a l`sat impresia c` se ocup` de românii din afara hotarelor ]`rii. S-au dat anumite declara]ii în acest sens, dar nu s-a dorit ca ace[tia s` aib` acelea[i drepturi cu cei din ]ar`, fiind asimila]i cet`]enilor str`ini. În acest sens U.M.R.L. a dus o ac]iune sus]inut` ani de zile, pentru a cere acelea[i drepturi pentru cet`]enii români din afara hotarelor ]`rii cu cei ce locuiau în ]ar`. Eu de]in un voluminos dosar din care rezult` demersurile [i r`spunsurile date de autorit`]i. De exemplu cet`]enii români din afara hotarelor ]`rii pl`teau acelea[i tarife la hoteluri ca cet`]enii str`ini, nu aveau drepturi pentru a beneficia de Legea 18/91 privind retrocedarea terenurilor agricole, erau deci considera]i ca str`ini în ]ara lor. Sigur c` dup` ce fosta opozi]ie a câstigat alegerile din 1996, legisla]ia s-a modificat în acest sens.
În afara hotarelor ]`rii exist` zeci de mii de speciali[ti în toate domeniile ce formeaz` un poten]ial uman enorm care ar putea ajuta ]ara în situa]ia dificil` în care se g`se[te Ace[ti cet`]eni români speciali[ti în toate domeniile ce nu sunt mai prejos decât cei din ]ar`, asteapt` s` fie invita]i s` ia parte la treburile ]`rii în toate domeniile de activitate. Experien]a [i cuno[tiintele lor ar folosi enorm României de azi. Din p`cate pân` în prezent aceast` participare [i colaborare nu au fost acceptate, invocând diferite motive cum ar fi art.16 al.3 din Consti]utie, Legea Electoral` sau Legea Cet`]eniei Române.

S.C.: Cum vede]i implicarea românilor din afara grani]elor în via]a politic`, economic` [i cultural` a României? A]i f`cut propunei în acest sens atât Pre[edintelui României, cât [i guvernului. Care sunt aceste propuneri?

D.N.: Guvernul ar trebui s`-i cointereseze pe românii din afara hotarelor s` participe la activit`]ile importante ale ]`rii. Nu m` refer la o cointeresare material`, ci la una moral`. Ar trebui s` li se acorde încredere, s` se stea de vorb` cu fiecare dintre ace[tia pentru a li se cere sprijinul. Deoarece Constitu]ia din 1991 se opune prin Art.16 al.3 ca cet`]enii români ce locuiesc în afara hotarelor ]`rii s` fie demnitari, aceasta ar trebui revizuit` cât mai urgent deoarece opera]iunea de revizuire este foarte laborioas` [i cere mult timp [i voin]` politic` din partea tuturor partidelor parlamentare din care unele nu o au, am propus ca pân` la aceast` revizuire s` se adopte o alt` procedur` care ar fi în conformitate cu Constitu]ia. Este vorba de alegeri libere la nivelul unor circumscrip]ii electorale din Europa, America etc. de care s` se ocupe ambasadele [i consulatele României.
Ca urmare a acestor alegeri se va constitui o Adunare Consultativ`. Din aceast` Adunare Consultativ` ce poate avea chiar dou` sute de persoane se pot forma Consilii Consultative pe lâng` toate Institu]iile Statului ce au nevoie de colaborare cu Românii din afara hotarelor ]`rii, [i pot s` fie folositoare neamului. Vom avea astfel Consilii Consultative pe lâng` Pre[edin]ie, Guvern, Parlament, Ministere, Televiziunea România International, Radio România International etc., etc.
În ceace prive[te reprezentarea românilor din afara hotarelor ]`rii în Parlamentul României ca deputa]i [i senatori, eu cred c` aceast` reprezentare este obligatorie [i trebuie realizat` imediat dup` revizuirea Constitu]iei art.16 al.3, care s` permit` aceasta legal. Dac` nu se va solicita participarea cet`]enilor români din afara hotarelor ]`rii la efectuarea reformei în România [i la conducerea politic`, social` [i economic` a ]`rii, nu se va reu[i s` se realizeze mai repede intrarea ]`rii în N.A.T.O. [i Uniunea European`. Dictonul vechi " Numai împreun` vom reu[i!", adic` românii din ]ar` împreun` cu cei din afara hotarelor ei, a devenit mai actual ca oricând!

S.C.: Cum vede]i rezolvarea propriet`]ii private în Romånia, în particular cea a locuin]elor? Vede]i vreo leg`tur` între proprietate [i cet`]enie?

D.N.: P`rerea mea este c` proprietatea este sacrosant`. Rezolvarea propriet`]ii private în România reprezint` de fapt retrocedarea tuturor propriet`]ilor furate de regimul comunist: cl`diri, terenuri, p`duri, fabrici etc., etc. Aceast` retrocedare trebuie realizat` în urgen]` prin Legile propriet`]ii ce continu` s` fie tergiversate. De fapt aceste legi trebuiau s` fie de mult aplicate, dar de l0 ani partidele marxiste din România au utlizat toate subterfugiile posibile [i imposibile pentru a nu le vota. Cei care nu sunt de acord cu aceste legi r`mân ni[te marxi[ti incurabili care nu înteleg c` una din cauzele majore care re]in ]ara în mizerie [i o impiedic` s` între în NATO [i UE este [i neaplicarea acestor legi. Deoarece în Constitu]ia din 1991 proprietatea este numai ocrotit` [i nu garantat` este cazul s` se revizuiasc` Constitu]ia [i din acest punct de vedere, c`ci proprietatea trebuie s` fie garantat`. Ceea ce a fost furat de statul comunist trebuie s` fie retrocedat [i dac` fizic nu mai este posibil, proprietarii sau mo[tenitorii trebuie s` fie desp`gubi]i corespunz`tor valorii actuale a pie]ii. În orice caz nu se poate accepta grava eroare a Legii 112/95 care prevedea posibilitatea chiria[ilor de a deveni proprietari, prin cump`rarea bunurilor furate. Pentru mine nu exist` o leg`tur` între proprietate [i cet`tenie. Proprietarul nu poate fi spoliat de bunul s`u, dac` ast`zi are o alt` cet`]enie, el tot proprietarul acelui bun r`mâne.

S.C.: Ce ar trebui s` fac` romånii din afara grani]elor ca s`-[i ob]in` propriet`]ile furate de comuni[ti?

D.N.: Românii din afara grani]elor trebuie s` ac]ioneze prin toate mijloacele administrative [i juridice pentru a recupera propriet`]ile furate de comuni[ti. Dac` nu vor avea succes în ]ar` trebuie s` se adreseze la Curtea de Justi]ie de la Srasburg. Aici deja 6 dosare au fost judecate [i Statul român este bun de plat`.

S.C.: Romånia recuno[te dubla cet`]enie, dar nu le d` acestor cet`]eni, totu[i, drepturi depline. Cum vede]i aceasta? Cum vede]i problema dublei cet`]enii moral?

D.N.: România recunoa[te dubl` cet`]enie, dar nu accept` prin art.16 al. 3 din Constitu]ie ca cet`]enii români ce au înc` o cet`]enie s` poat` de]ine demnit`]i publice civile sau militare. De asemenea, pentru a de]ine o asemenea demnitate, persoanele trebuie s` aib` domiciliul numai în ]ar`! Eu consider anacronic acest art.16 al. 3 [i sper c` va fi modificat, deoarece ast`zi, când România trebue s` între în U.E. [i NATO, nu se poate accepta aceast` situa]ie. În marea majoritate cea de a doua cet`]enie este a unei ]`ri ce face parte din NATO [i U.E. Deci eu apreciez c` este moral, nu numai normal, ca un cet`]ean ce are în afar` de cet`]enia român` [i cet`]enia francez`, englez` etc., s` poat` s` fie demnitar al ]`rii. De altfel pân` la urm` este vorba de cet`]enia european` la care aspir` [i românii. {i aceast` posibilitate trebue s` existe chiar dac` aceste persoane de]in locuin]e nu numai în România ci [i în alte 2 sau 3 ]`ri din Europa sau Statele Unite ale Americii.

S.C.: Domul Emil Constantinescu, pre[edintele Romåniei, s-a exprimat atåt în cadrul unui interviu acordat CURIERULUI ROMÅNESC, nr 2/98, cåt [i la recenta intålnire cu presa romån` de pretutindeni, c` de cånd domnia sa a devenit pre[edinte, "... de un an [i cåteva luni, totu[i, nu mai au de ce s` se jeneze c` sunt romåni!". Cum aprecia]i aceast` afirma]ie f`cut` de d-ul Emil Constantinescu? Dvs. v-a fost vreodat` ru[ine c` sunte]i romån? Considera]i c` exist` o persoan`, un guvern, un partid care v-ar putea reda "måndria de a fi romån", dac` aceasta v-a lipsit vreodat`?

D.N.: Domnul Emil Constantinescu a f`cut de mai multe ori aceast` afirma]ie în ultimul timp. Este adev`rat c` Puterea dup` 1997 s-a str`duit s` fac` ceva pentru o reconciliere a românilor de pretutindeni cu cei din ]ar`. Ca urmare [i a demersurilor ce le-am f`cut pe lâng` Dl. Emil Constantinescu în Mai 1997 s-a constituit Departamentul pentru Rela]ii cu Românii din afara hotarelor ]`rii. Dar din p`cate în cadrul acestui departament nu figureaz` cet`]eni români din afara hotarelor ]`rii a[a cum am solicitat. Nu exist` nici consilieri benevoli într-un Consiuliu Consultativ, cum am spus mai sus. Acest departament are 13 persoane pentru o popula]ie româneasc` de 10-12 milioane din care cel pu]in un million mai sunt cet`]eni români Ne mai mir`m c` un departament similar din Ungaria are o sut` de salaria]i [i aproape 600 benevoli, pentru o popula]ie din afara ]`rii mult mai mic` ca românii? Mai vorbim de lobby [i ne întreb`m dece România nu este cunoscut` în lume. În leg`tur` cu mândria de a fi român, trebuie s` v` spun c` eu am avut aceast` mândrie dintotdeauna [i n-am pierdut-o niciodat`. În perioada comunist` eram mândru c` eram român liber [i un român opozant al regimului comunist. Poporul român n-a avut niciodat` de-a face cu regimul totalitar comunist pe care nu l-a ales în mod liber [i care i-a fost impus cu for]a de tancurile sovietice.
Confuzia creat` cu bun` [tiin]` de agen]ii comuni[ti cum c` Ceau[escu [i regimul s`u erau [i reprezentau poporul român, n-a putut s` în[ele mult` lume. Eram [i în acel timp mândru c` sunt român [i luptam cu "cuvântul" împotriva acestui colos, care pân` la urm` a fost înfrânt. Nici un guvern [i nici un partid politic nu ne poate crea mândria de a fi român. Noi trebuie s` fim mai întâi români [i apoi membri ai unui Partid politic sau ministru al unui guvern. Dac` nu avem [i nu sim]im în noi mândria de a fi român, nimeni nu va putea s` ne-o inoculeze ! Este adev`rat c` Puterea Democratic` a unui Stat de drept în ]ara noastr` ne amplific` aceast` mândrie fireasc`, pe care trebue s-o avem când vedem c` Statul, Puterea aleas` liber de români este în rând cu celelalte state democratice ale Europei [i ale lumii. Mie nu mi-a fost niciodat` ru[ine c` sunt român [i-am ar`tat în jurul meu str`inilor, calit`]ile deosebite ale neamului nostru cu care m` mândresc.

S.C.: A]i participat la întålnirea "Forumul Presei Romåne de Pretutindeni". Cum aprecia]i ini]iativa acestei intålniri? Cum vede]i dezvoltarea viitoare a acestei ac]iuni?

D.N.: Am fost bucuros c-am participat la Forumul Presei Române de Pretutindeni între 19-24 Octombrie 1999 la Bucure[ti [i Sinaia. Am apreciat pozitiv aceast` întâlnire, am putut contacta jurnali[ti români din afara ]`rii de care auzisem de mult, dar pe care nu-i cunosteam personal ori, realit`]ile între semeni, chiar dac` sunt de scurt` durat`, pot s` permit` apropieri, care s` fie favorabile cunoa[terii în ac]iunea noastr` pentru consolidarea democra]iei [i reu[ita Reformei în România. Pentru mine festivismul n-are mare important` [i de acea cred c` la urm`torul Forum din anul 2000 o petrecere ca cea de la Prisma nu este neap`rat obligatorie !!
Ar fi bine s` avem mai pu]ine subiecte de dezb`tut, dar acestea s` fie mai serios tratate. Organizarea zilelor Forumului trebue s` ]in` cont de timpul discu]iilor între invita]i [i nu numai între invita]i [i reprezentan]ii Puterii, partidelor, organismelor civice etc.etc. Consider c` presa din România n-a v`zut cu ochi prea buni prezen]a noastr`. Au fost unele ziare care n-au observat existen]a acestui Forum [i e p`cat c` ne-au ignorat! Ar fi avut anumite idei mai interesante pentru articolele lor, decât faptul divers, format din elucubra]ii, sex, crime etc. Cu excep]ia TVRomânia Interna]ional, Radio România Interna]ional, ziarele Ziua, Cronica Român` [i Evenimentul Zilei, celelalte ziare au lipsit în parte sau chiar total de la acest important eveniment. Este important ca toate propunerile ce s- au f`cut cu ocazia Forumului s` fie analizate [i s` se trimit` r`spunsuri scrise fie negative, fie pozitive, tuturor participan]ilor. Dac` vom avea aceste r`spunsuri, eu cred c` cele 6 zile ale Forumului, au avut un real succes pentru ]ar` [i pentru neamul nostru atât de obidit.

S.C.: 10 ani de la c`derea lui Ceu[escu. Cum vede]i dezvoltarea României în aceast` perioad`?

D.N.: Evenimentele din Decembrie 1989 cu toate interpret`rile ce s-au f`cut [i se vor mai face, au dus în mod indubitabil la r`sturnarea regimului totalitar comunist din România. Deci to]i cei care au luptat contra comunismului din România, cei ce [i-au jertfit tinere]ea [i mul]i [i-au pierdut via]a sau au r`mas handicapa]i, pot s` fie ferici]i.
Au învins [i lupta lor n-a fost zadarnic`, iar românii s-au eliberat de regimul de asuprire [i teroare [i [i-au câstigat libertatea. Astfel, primul mare avantaj ce decurge din aceste evenimente, este victoria Libert`]ii sub toate formele ei, libertatea de expresie, de întrunire, libertatea presei etc.etc. Al doilea avantaj a fost spulberarea partidului unic comunist din România [i apari]ia partidelor democratice. Deci pluralism politic în cadrul unei democra]ii parlamentare. Al treilea avantaj a fost înlocuirea treptat` a economiei centralizat` de Stat, cu o economie de pia]`. În acest sens trebuia s` se fac` o reform` economic` de structur` [i trebuia s` se restituie toate propriet`]ile furate de regimul comunist. Din p`cate guvernele ce au condus ]ara pân` în anul 1996 au mimat reforma economic` [i n-au înf`ptuit-o a[a cum trebuia. Aceste guverne n- au f`cut o reform` moral` a societ`]ii, iar din punct de vedere economic au întârziat nepermis de mult adoptarea legilor propriet`]ii, restructurarea industriei grele [i a întreprinderilor mamut, prin privatizare cu investi]ii str`ine [i autohtone [i trecerea la economia de pia]`. Aceast` lentoare în efectuarea reformei în toate domeniile de activitate a dus la crearea unei economii paralele de mare importan]`, la amplificarea corup]iei [i la efectuarea unor ac]iuni nedorite cum au fost mineriadele, ce au produs suferin]e [i d`une imense societ`]ii românesti [i imaginei României în lume. Au fost guverne dup` 1990, care au îndatorat ]ara cu miliarde de dolari ce trebuiesc pl`tite în anii 1999 [i 2000, n-au realizat Reforma economic` a[a cum era necesar, chiar dac` era dureroas` pentru popula]ie, [i au dus din interese electorale o politic` populist`. Dup` anul 1997 noua Putere a c`utat s` ia "taurul de coarne", dar n-a reusit s` fac` ceace [i-a propus, deoarece n-a fost "monocolor`", ci "bicolor`"! Astfel un partid din arcul puterii ce trebuia s` asigure majoritatea voturilor în Parlament a f`cut un "joc dublu". De aceea eu apreciez c` fosta opozi]ie a "câstigat alegerile" din noiembrie 1996, dar n-a câstigat "puterea"! E simplu s` remarc`m c` au trebuit trei ani s` fie adoptat` prima Lege a propriet`tii - Legea restituirii terenurilor agricole [i p`durilor, [i c` Legea restituirii imobilelor furate de regimul comunist nu s-a adoptat înc`!
În România, toate partidele, chiar [i cele promarxiste, vorbesc de reform`, dar unele nu sunt în fapt de acord [i pun frâne realiz`rii acesteia. Scopul lor este de a exaspera popula]ia pentru a câstiga viitoarele alegeri. Nu [tiu dac` românii din ]ar` vor avea o memorie scurt` [i vor uita c` cei care îi incit` la r`zmeri]` sunt cei care au condus ]ara între 1990 [i 1996 [i se fac vinova]i de mo[tenirea ce au l`sat-o în Noiembrie 1996 ! Eu cred c` vor în]elege care este adev`rul [i c` în prezent în pofida tuturor greut`]ilor ]ara se g`se[te pe un drum bun. Actuala guvernare are toate condi]iile, dac` continu` dup` alegerile din anul 2000 s` înf`ptuiasc` Reforma întregii societ`]i române[ti [i s` amelioreze substan]ial via]a românilor. Dup` 10 ani de la evenimentele din Dec.1989, în pragul mileniului al treilea, anul 2000 va aduce cu siguran]` o îmbun`t`]ire a vie]ii românilor din ]ar` dac` se va utiliza [i poten]ialul imens al activit`]ii românilor din afara hotarelor ]`rii a[a cum U.M.R.L. a propus de mai bine de doi ani. Este vorba dup` cum am mai spus de reprezentarea românilor din afara ]`rii, în structurile politice, economice, financiare, culturale ale Statului român. Primirea ]`rii noastre la negocieri în vederea intr`rii în Uniunea European`, este un moment istoric pentru viitorul neamului nostru atât de încercat [i umilit. Aceast` acceptare a ]`rii noastre reprezint` cu adev`rat intrarea României în rândul ]`rilor democratice [i libere ale Europei. Depinde numai de noi românii s` continu`m cu fermitate acest drum. Chiar dac` aderarea la U.E. se va face peste 7 sau 8 ani nu trebuie s` pierdem aceast` ocazie care va aduce în orice caz o via]` mai bun`, mai demn` mai fericit` pentru poporul român. Pentru aceasta s` nu uit`m niciodat` pe tinerii ce [i-au jertfit via]a în decembrie 1989, pe cei care au suferit [i murit în pu[c`riile comuniste, pe cei care au murit în mun]i cu arma în mân`, pe cei care au luptat [i unii au murit în Exil cu speran]a c` România va fi pentru copiii no[tri o oaz` de pace, de libertate [i democra]ie.
Eu r`mân mereu optimist în viitorul de aur ce-l va avea neamul nostru în mileniul ce vine.