FORUMUL PRESEI ROMÂNE DE PRETUTINDENI 1999

În perioada 19-24 octombrie a.c. au avut loc în România lucr`rile primului Forum al Presei Române de Pretutindeni, organizat de c`tre Funda]ia pentru Asisten]` Activ` în Comunicare, sub înaltul patronaj al pre[edintelui României [i cu sprijinul urm`toarelor autorit`]i: Pre[eden]ia României, Departamentul pentru Comunicare [i Rela]ia Pentru Românii de Pretutindeni; Guvernul României, Departamentul pentru Rela]ii cu Românii de peste Hotare, [i Departamentul Informa]iilor Publice; Ministerul Afacerilor Externe, Direc]ia Rela]ii cu Românii din Afara Grani]elor; Ministerul Culturii; Parlamentul României. Organizarea Forumului a fost sponsorat` financiar de 16 firme industriale, b`nci, ziare [i oameni de afaceri. La acest Forum au fost invita]i [i prezen]i peste 130 de ziari[ti de la presa româneasc` scris` [i vorbit` din afara teritoriului României: din republica Moldova, Bucovina (Ucraina), Valea Timocului (Iugoslavia), Turcia, Israel, Europa de Vest, Australia, SUA, Canada, America de Sud. Din partea redac]iei publica]iei CURIERUL ROMÂNESC din Suedia au participat, în urma invita]iilor primite, d-na Silvia Constantinescu [i subsemnatul.
Prima parte a lucr`rilor acestui Forum s-a desf`[urat la Bucure[ti, cazarea invita]ilor fiind asigurat` de c`tre organizatori la hotelul "Bucure[ti".
Mar]i 19 octombrie, la orele 18,00, la Palatul Cotroceni a avut loc deschiderea unei expozi]ii ocazionale de ziare [i reviste la care au fost expuse unele dintre publica]iile în limba român` care apar în afara României.
La orele 19,00 a avut loc întâlnirea invita]ilor cu pre[edintele Emil Constantinescu în Salonul Ambasadorilor din Palatul Cotroceni. Întâlnirea a început cu o cuvântare a pre[edintelui Constantinescu, care a început prin a-i critica pe organizatori pentru felul defectuos în care au dispus plasarea invita]ilor [i a gazdelor [i care a împiedicat un contact direct cu, printre altele, strângeri de mân` între invita]i [i pre[edinte. Critica nu a avut îns` nici efect imediat, c`ci aranjamentul nu s-a modificat pe loc, [i nici pentru mai târziu, deoarece principiul de a ]ine invita]ii la distan]` de gazdele din România a fost dominant în tot timpul lucr`rilor acestui Forum. A[a c` pre[edintele Constantinescu ne-a vorbit [ezând în izolare maiestatic` pe tron preziden]ial cu aureol` sculptat`. Din discursul pre[edintelui Emil Constantinescu spicuim urm`toarele afirma]ii: presa este a patra putere a unei democra]ii; nu exist` dou` Românii - una aici, iar cealalt` peste hotare - ci o singur` na]iune unit` prin limba [i cultura comune; pentru presa din afara României exist` un handicap, dar [i un beneficiu al distan]ei, f`r` îns` a contrapune presa din ]ar` celei din afara grani]elor, aceasta din urm` fiind o parte a presei române[ti; for]ele politice de la putere [i cele din opozi]ie, mass-media [i societatea civil` din România au în]eles c` au responsabilitate fa]` de toate comunit`]ile române[ti, oriunde ar tr`i ele; schinb`rile din România nu au avut ritmul dorit, dar s-au realizat consolidarea ordinei de drept, reforma institu]ional`, combaterea corup]iei [i a criminalit`]ii organizate, schimbarea regimului propriet`]ii, reformele armatei, poli]iei [i a serviciilor de informa]ii.
Au urmat dup` aceea o serie de repro[uri ale pre[edintelui Constantinescu contra ziari[tilor prezen]i în sal`, pentru o seam` de acuza]ii pe care ace[tia i le-ar fi adus, men]ionând c` nu va accepta niciodat` mentalitatea potrivit c`reia pre[edintele ar fi un om ales pentru ca toate neîmplinirile s` fie rev`rsate c`tre el. Dup` discursul acesta, care a l`sat unora un gust amar, pre[edintele Constantinescu a propus o conferin]` de pres` la care au pus întreb`ri un mare num`r dintre cei prezen]i în sal`. Dar, ce a urmat nu a fost de fapt o conferin]` de pres`, ci pre[edintele mai întâi a notat toate întreb`rile puse, alegând s` r`spund` apoi în bloc doar la vreo 18 dintre ele.
Din cele spuse de pr[edintele Constantinescu mai desprindem urm`toarele afirma]ii: c` dore[te s` fie pre[edintele de la care na]iunea s` nu mai a[tepte "s` i se dea" pe motiv c` de aceea este pre[edinte [i de aceea l-a ales, calificând aceasta drept un [antaj electoral care trebuie s` înceteze; ca pre[edinte poate doar s` numeasc` oameni-cheie în câteva vârfuri, f`r` s` aibe personal r`spundere de ce fac mai apoi cei numi]i - de exemplu în problema cadrelor subordonate lor, cum ar fi activitatea portarilor de la ambasade; c` a primit unele solicit`ri din partea românilor din str`in`tate privind anularea unor hot`râri judec`tore[ti, de[i satisfacerea unor asemenea cereri contravine prevederilor constitu]ionale; c` se pronun]` pentru men]inerea dezincrimin`rii calomniei [i a altor delicte de pres`, cu motivarea c` aceasta ar corespunde normelor europene în materie; c` nu exist` nici un fel de presiuni din partea actualei puteri asupra televiziunii na]ionale; c` nu exist` reform` în care s` nu fie durere; c` solicitarea de a se declara nule actele normative ale regimului comunist putea fi pus` în practic` imediat dup` revolu]ia din decembrie 1989, dar c` acel moment s-a pierdut; c` dac` moldovenii din Republica Moldova se consider` o na]ie distinct`, "noi nu putem s`-i cotropim"; c` nu se pricepe la istorie, dar este un om de [tiin]` recunoscut pe plan mondial în domeniul mineralogiei [i cristalografiei.
A[adar, nu numai c` ne-a certat, dar pre[edintele Constantinescu ne-a [i cople[it de informa]ii care denot` o mentalitate [i rela]ii interne în România care ne-au f`cut pe unii s` ne pierdem speran]a în multe domenii. Privind lucrurile din perspectiva românului tr`it în mentalitate [i rela]ii interne suedeze, nu se poate s` nu reac]ionezi împotriva multora din cele afirmate, [i anume: figurile de stil ca "presa - a patra putere în stat", "dou` Românii", "presa de peste hotare - o parte a presei române[ti" sunt metafore care exprim` tr`iri suflete[ti [i nu reprezint` concep]ii asupra lumii reale - ca atare nu pot constitui puncte de plecare în ra]ionamente logice, în caz contrar se las` impresia c` cel care vorbe[te tr`ie[te într-o lume imaginar` (de fapt este a[a: presa are rolul de a urm`ri critic ce se întâmpl` în societate [i nu este una dintre puteri; dac` nu exist` dou` Românii, de ce mai vorbim despre ele; presa de peste hotare este pres` de limba român` a ]`rii respective); "ordinea de drept" în accep]iunea pre[edintelui Constantinescu nu pare a avea acela[i con]inut în accep]iunea din Suedia, judecând dup` o compara]ie cu realitatea (simt c` nu vorbim despre acela[i lucru); cel ales are r`spundere fa]` de aleg`tori, [i în Suedia ne a[tept`m ca neîmplinirile din programul de alegeri s` i se repro[eze acestuia, [i chiar cu t`rie, mergându-se pân` la "politikerförakt" (= dispre] fa]` de politician, n.a.); sigur c` aleg`torii î[i aleg reprezentan]ii pentru a primi ceva în schimb [i a[teapt` s` "li se dea", iar dac` nu primesc nimic, atunci aleg`torii se comport` ca în cazul de mai sus; factorul de r`spundere care face numiri are r`spundere, de exemplu ca tot personalul s` corespund` cerin]elor [i moralului locului de munc` - deficien]ele acestuia din urm` fiind o dovad` a lipsurilor din vârful piramidei de decizii; solicit`rile venite gre[it, de exemplu la pre[edinte în loc de primul ministru, ar trebui redirijate automat la forul indicat - solicitantul trebuie s`-[i cunoasc` problema sa, dar nu neap`rat [i cine poate s`-l ajute - este rolul autorit`]ilor s`-l ghideze pe solicitant la cel în m`sur` s` rezolve ceva (aceasta, cel pu]in în Suedia), a[a c` dac` pre[edintele României este asaltat de cereri adesate gre[it, poate s` le repartizeze la organele competente f`r` prea multe lament`ri [i mai ales f`r` s`-i certe pe solicitan]ii deruta]i; nu exist` delicte de pres`, ci doar delicte, calomnia este de un singur fel: calomnie, fie c` este f`cut` în pres` sau fie c` este f`cut` de exemplu de un vecin, [i trebuie judecat` [i condamnat` dup` o singur` lege - nu se cunosc care ar fi acele "norme europene" care ar tolera calomnia în pres` (în Suedia nu se concepe ca presa s` insulte sau s` calomnieze, deoarece controlul etic intern [i de bun`voie al corpului profesional al ziari[tilor nu permite aceasta, calomnia [i insulta fiind considerate ca nedemne de un ziarist care merit` acest titlu; calomnia [i insulta sunt definite [i pedepsite conform legile lor proprii [i nu sunt tolerate de legea de baz` a libert`]ii de tip`rire); în reform` nu trebuie s` fie durere, ci reforma trebuie f`cut` cu r`spundere fa]` de cei ce pot fi lovi]i de ea [i care trebuie de aceea s` fie desp`gubi]i, de exemplu prin recalificare gratuit`, plasarea în noi locuri de munc` subven]ionate de stat, m`suri sociale, etc. În plus de aceasta, nimeni nu trebuie s` declare c` anularea legisla]iei comuniste [i repararea efectelor ei este acum "un moment pierdut", lucru ce ar indica o posibilitate de prescriere, a[a cum nici posibilitatea anul`rii altor legisla]ii totalitariste nu a fost limitat` în timp.
Dup` întâlnirea aceasta, a urmat la orele 20,30 o recep]ie de bun venit în Sala Unirii din acela[i Palat Cotroceni, unde Compania CONTEMP de la Teatrul "Ion Dacian" a prezentat un balet pe muzic` de Debussy [i Chopin. Prima zi a acestui Forum s-a încheiat aici, f`r` posibilitatea ca invita]ii s` se prezinte: cine sunt, de unde vin, cu ce se ocup`, ce au realizat [i ce a[teapt` de la acest Forum.
Ziua de miercuri 20 octombrie a fost consacrat` temei "România Mileniului III", lucr`rile fiind desf`[urate tot în cadrul Palatului Cotroceni, în Sala Unirii. Forma de lucru anun]at` în program a fost aceea de seminar. În realitate au avut îns` loc panele de discu]ii cu vorbitori a[eza]i la o mas` lung` [i publicul a[azat la mese plasate în fa]a acestora. Dup` ce vorbitorii vorbeau, maxim 3 minute fiecare, urmau a fi puse întreb`ri din public. Moderatorii trebuiau s` aibe grije ca aceste reguli s` se respecte. {i nu s-au respectat, moderatorii fiind cu totul ignora]i atât de vorbitori cât [i de cei mai mul]i dintre cei ce puneau întreb`ri. Timpul de la orele 9,00 la 12,30 a fost consacrat subiectului "Viziunea politic`". Vorbitorii au fost liderii a 11 partide politice din România, iar moderatori au fost Nestor Ratesh [i Alin Teodorescu. Vorbitorii nu s-au ]inut de subiectul anun]at, au f`cut propagand` tactic` de alegeri iar cei mai mul]i dintre ei au non[alat audien]a, p`r`sind dup` pu]in timp sala (ca de exemplu Ion Iliescu, PDSR, Petre Roman, PD, [i al]ii).
Programul dup`-amiezii, desf`[urat în aceea[i sal`, a fost dedicat subiectului "Rolul societ`]ii civile". Vorbitorii din panel au fost reprezentan]i de la ziarul "22", Academia de Teatru [i Film, "Cartel Alfa", FDSC, CNSRL-Fr`]ia [.a. Moderatori au fost Mircea Carp [i Cornel Nistorescu. Sandra Pralong, consilier preziden]ial, a f`cut dou` comunic`ri: prima, despre rechem`rile unor diploma]i, [i a doua despre 44 de condamn`ri pentru corup]ie. Dac` aceste comunic`ri au avut ca scop s` confirme afirma]iile preziden]iale anterioare [i s` ne conving` c` acum s-au rezolvat problemele legate de mo[tenirea diploma]iei comuniste [i a corup]iei în România, rezultatul real a fost îns` contrar, deoarece nu s-a ar`tat ce s-a întâmplat cu cei retra[i , iar cele 44 de cazuri sunt ridicol de pu]ine numeric, fa]` de corup]ia real` de acolo.
Seara, organizatorii au oferit o cin` la restaurantul Casa Central` a Armatei. Atmosfera a fost cât se poate de rece, la propriu: a trebuit s` p`str`m paltoanele pe noi în local, deoarece ora[ul nu avea c`ldur`, lucru de care a suferit [i acest restaurant. {ansa invita]ilor de a se cunoa[te [i a sta de vorb` între ei a fost spulberat` de programul muzical asurzitor. Când acesta a încetat, era târziu, noi eram prea obosi]i [i zgribuli]i pentru a conversa, a[a c` am plecat acas`.
Joi 21 octombrie se anun]ase pentru orele 9,00- 12,30 un seminar cu tema "Problema propriet`]ii - nodul gordian al dezvolt`rii", care a fost de fapt un panel de discu]ii. Locul ales pentru lucr`ri a fost Sala "C.A. Rosetti" din Palatul Parlamentului. Invita]ii au primit mape cu urm`toarele comunic`ri scrise: "Redobândirea dreptului de proprietate privat` asupra terenurilor [i a locuin]elor în România" de Ion Ionescu - prim adjunct al Procurorului General al României, [i "Acte normative prin care se propune restituirea unor categorii de bunuri intrate în proprietatea statului în perioada 1940-1989" de as. univ. dr. d. Florin Ciutacu [i av. Dan-Lauren]iu Stoicescu.
Invita]ii au protestat contra alegerii acestei s`li, unde panelul vorbitorilor era postat la în`l]ime pe un podiu, iar invita]ii constituiau publicul scufundat ca într-o fos` de orchestr`.
În panel au f`cut parte un secretar de stat, deputa]i, de la Procurorul General, primarul general al Capitalei, senatori, avoca]i. Moderator a fost Stelian T`nase. Nici de aici nu am aflat lucruri concrete [i inten]ii sigure de rezolvare real`. Dup`-amiaza zilei a fost organizat` [i sponsorat` de Cristian }ân]`reanu, unul dintre sponsorii oficiali ai acestui Forum, la Corbeanca, la nord de Bucure[ti. Întrebând pe cineva dintre organizatorii Forumului ce este la Corbeanca, mi s-a spus c` este "ferma lui }àn]`reanu". Am fost deplasa]i acolo în autocare [i am ajuns într-o zon` cu împrejmuiri înalte, câini de paz` [i paznici în uniforme de croial` militar`, posta]i des [i la distan]` egal` de-a lungul incintei. De ce aceast` atmosfer` de lag`r de concentrare? {i de ce este nevoie de atât de mul]i paznici? De unde vine pericolul? Ne-a cam luat cu fiori...
Aici am fost osp`ta]i cu o abunden]` ostentativ` [i o risip` cu atât mai stânjenitoare pentru noi, cu cât cunoscuser`m mizeria cer[etorilor din Bucure[ti, a pensionarilor, a copiilor p`r`si]i [i care ar fi putut ei beneficia, mai degrab`, de acest bel[ug b`t`tor la ochi [i f`r` m`sur`. Pornit în aer liber, chiolhanul a continuat în interiorul anexei-restaurant din incinta reziden]ial` a gazdei, unde a avut loc [i întâlnirea cu Consiliul de Onoare al Clubului Român de Pres` sub titlul "Presa - a patra putere în stat?". Discu]iile purtate cu ei au degenerat u[or, ajungându-se din partea membrilor acestui Consiliu de Onoare la afirma]ii ca: "în problema dreptului de autor, noi ne facem c` nu lu`m de la voi, iar voi v` face]i c` nu b`ga]i de seam`", [i altele de acela[i fel.
Dup` care, gazda i-a invitat pe cei pezen]i la ceremonia de inaugurare a celui de-al doilea complex comercial al s`u pe nume "Prisma" de la Corbeanca, inaugurare ce urma s` aibe loc chiar atunci, încheind cu cuvintele spuse nou` la microfon: "F-tu-l pe `la care nu vine!". Înjura]i cum eram, ne-am l`sat du[i cu autocarele la locul inaugur`rii, unde un coleg din Paris a constatat c`, dup` spusele lui, complexul comercial era cl`dit pe terenuri dintre care unele i-ar fi fost confiscate lui însu[i [i pentru care el revendica de la statul român dreptul de proprietate! Am considerat atunci c` acolo nu mai puteam r`mâne [i, la cererea noastr`, am fost transporta]i imediat înapoi la Bucure[ti.
Vineri 22 octombrie, între orele 9,00-12,00, a avut loc, din nou în sala "C.A. Rosetti" din Palatul Parlamentului, un panel de dezbateri, numit [i acesta "seminar", cu tema "Putem crea un lobby românesc?" Sus în panel au fost vorbitori de la Europa Liber`, DRRH, Funda]ia Cultural` Român`, Adev`rul, Radio France, RRI, DIP, Pre[eden]ie, MAE, TVR1. Moderatori au fost Emil Hurezeanu [i Elena {tefoi. Am în]eles din discu]ie, în concluzie, c` din România se a[teapt` ca presa de peste hotare s` ac]ioneze ca un lobby pentru intrarea statului român în NATO [i UE.
Întreb`rile [i argumentele invita]ilor contraria]i au fost r`st`lm`cite de vorbitorul din panel Bogdan Chireac de la "Adev`rul", care a afirmat c` a ajuns la concluzia c` nu se poate face un lobby pentru România, l`sând de în]eles c` românii de peste hotare ar fi r`uvoitori [i ar refuza s` fac` lobby pentru România. Ideea aceasta a vânturat-o mai apoi [i într-un articol pe care l-a publicat în "Adev`rul" la câteva zile dup` terminarea Forumului, articol menit s` semene din nou în România ura fa]` de românii de peste hotare, care ar fi, chipurile, r`uvoitori. Permite]i-mi s` încerc aici s` limpezesc lucrurile. În discu]ii s-a folosit termenul "lobby". Din felul în care s-a folosit, se pare c` cei mai mul]i nu-i cunosc sensul, dar aceasta nu i-a împiedecat în perora]ii. Conform autorilor enciclopediei Wordsworth, de exemplu, un "lobby" este o presiune din partea unei persoane sau a unui grup care sunt pu[i s` influen]eze ac]iuni guvernamentale. "Lobby" este prevalent în SUA, unde termenul s-a n`scut din felul practicat în anii 1830 de cei care doreau s` influen]eze politica de stat, a[teptându-i pe reprezentan]ii ale[i în foaierul (= lobby) din cl`direa Capitoliului (din Washington, n.a.). Termenul britanic pentru sistemul de lobby îi desemneaz` îns` pe unii ziari[ti parlamentari c`rora li se d` acces neoficial la nout`]i confiden]iale. Desigur, nu sistemul britanic de lobby ni se cere nou`, ci ceva conform termenului american.
Numai c`, lobby-ul de manier` american` nu este exercitat de ziari[ti, ci de c`tre profesioni[ti de lobby, în majoritate firme de avoca]i [i economi[ti arvuni]i pentru activitate de consultan]i. State, jude]e, întreprinderi, organiza]ii patronale sau sindicale, etc. au bugete de lobby la nivel de milioane de dolari US anual. Exist` activitate profesional` de lobby [i pe lâng` Comisia European` la Bruxelles. Suedia, de exemplu, a depus cererea de intrare în CE în 1961 [i s-a calificat [i i s-a aprobat intrarea, în ceea ce s-a numit mai târziu UE, abia în 1995. În tot acest timp, statul Suedia, organiza]ia central` patronal`, organiza]ia central` a muncitorilor din industrie, diferite regiuni din Suedia, grupuri de interese etc. au avut [i continu` s` aibe unit`]i de lobby la Strasbourg [i Bruxelles. Regiunea Mälaren din Suedia, care cuprinde [i jude]ul Stockholm - iau acest exemplu, deoarece este o ac]iune la care particip direct - duce activitate de lobby pe lâng` Comisia European` la Bruxelles. Activitatea este finan]at` de partidele politice, organiza]ii ale proprietarilor de întreprinderi, organiza]iile sindicale, etc. Am vizitat la Bruxelles birourile noastre ca delegat al partidului Moderat, din care fac parte, [i am luat parte la raportul de activitate din 1998. Lobby-i[tii, angaja]i cu norm` întreag`, lucreaz` program complet numai cu aceast` sarcin`: de a sprijini pe lâng` membrii din Comisia European` [i deputa]ii din Parlamentul European interesele regiunii Mälaren. Bugetul activit`]ii este de mai multe milioane de dolari US.
}`rile care ader` la UE trebuie s` îndeplineasc` un mare num`r de condi]ii, printre care se disting: stabilitate politic` pluripartinic`, stat de drept, economie de pia]`, echitate social` [i con[tiin]` ecologic`.
Cerin]a clar` din România este ca ziari[tii români de peste hotare, de fapt din Apus, s` ac]ioneze activ în favoarea intr`rii acestui stat în în NATO [i în UE la cerin]a statului român. Dar, ace[ti ziari[ti sunt în marea lor majoritate exila]i pleca]i din statul România, adic` cineva c`rora statul român nu le recunoa[te o seam` de drepturi umane (dreptul la proprietate, dreptul la pensie, [.a.) [i care simt direct [i [tiu c` statul român, chiar dac` dovede[te deocamdat` stabilitate politic` pluripartinic`, nu este un stat de drept, c` economia de pia]` din România nu ]ine seam` de cerin]a aprioric` a reconstituirii propriet`]ii, c` echitatea social` [i con[tiin]a ecologic` nu sunt la un nivel acceptabil. Unii dintre ei sunt în procese nesigure contra statului român pentru a-[i redobândi bunuri confiscate pe nedrept de acest stat. Se cere ca ei s` prezinte statul român numai de bine, ca ei s` fie o pres` de propagand` în favoarea statului român. {i aceasta, prin munc` voluntar`, ba chiar s` [i finan]eze ei în[i[i acest lucru.
Rolul presei este îns` de a controla critic ce fac statele, [i nu s` le ridice în sl`vi pe acestea cu orice pre]. Dac` presa ar prezenta realitatea înfrumuse]at pentru ca prin aceasta s` se ob]in` un folos nemeritat, ea s-ar face vinovat` de sperjur. Con[tiin]a acestui fapt i-a contrariat pe invita]ii care au luat cuvântul, cele spuse de ei fiind r`st`lm`cite mai apoi de Bogdan Chireac în scopul de a-i def`ima pe românii exila]i în Apus.
A a[tepta, dac` nu chiar a pretinde, de la cei pe care i-ai exilat, [i pe care nu vrei s`-i desp`gube[ti de pierderile pe care le-ai provocat, ca ace[tia s` duc` gratuit [i chiar s` finan]eze activitate de lobby în favoarea ta, este prea mult.
Se spune c` ungurii, cehii, estonienii, lituanienii din afara grani]elor "fac lobby" în favoarea ]`rilor lor de origine, dar nu românii. Ei bine, cu excep]ia românilor, cei men]iona]i nu mai sunt exila]i, ci au fost reîntregi]i în drepturi, proprietatea lor a fost reconstituit` [i ei nu trebuie s` fac` lobby ca sperjuri. De altfel, activit`]ile lor de lobby nu se fac gratuit.
Dac` statul român dore[te un lobby de tip american care s` ating` scopurile dorite, atunci acest lobby trebuie s` fie altceva decât o munc` de "hei-rup", [i anume s` se mobilizeze în România organele de stat, patronale, sindicale, jude]ene, grupurile de interese etc. [i acesta s` angajeze firme de lobby-i[ti profesioni[ti.
Chestiunea este prea serioas` pentru a se spera într-o solu]ie ieftioar` din partea unor entuzia[ti nepreg`ti]i. Dac` î[i dore[te [i simpatia presei românilor de peste hotare, aceasta se pare c` nu poate fi ob]inut` la comand`, ci trebuie câ[tigat`. La aceasta nu ajut` îns` identificarea demagogic` a "României" ca patrie cu "statul român", în scopul de a cânta pe coarda sensibil` a patriotismului celui plecat departe, deoarece lumea simte când este vorba de o înscenare, sor` cu excrocheria sentimental`.
Dup` un prânz luat la în continuare neînc`lzita Cas` Central` a Armatei, a urmat ultima întrunire de la Bucure[ti, înapoi la sala "C.A. Rosetti" de la Palatul Parlamentului, având tema "P`strarea identit`]ii na]ionale în zon`" [i referitoare la lansarea unui program de sprijinirea tinerilor din Nordul Bucovinei, Basarabia [i comunit`]ile din jurul României. Vorbitorii au provenit de la DRRH, PNTCD, Pro-Basarabia [i Bucovina (Paris), Pre[eden]ie, ARC, Ministerul Culturii, publica]iile "Literatura [i Arta" [i "Arca[ul". Discu]iile au fost îns` oprite înainte de ora prestabilit`, pentru a se putea face o vizit`, neprogramat`, la primul-ministru. Aceast` scurtare a timpului i-a dezam`git pe cei care veneau din zonele în discu]ie, cuprinzând aproape dou` treimi din românii afla]i în afara grani]elor, [i care s-au considerat non[ala]i.
Dup` vizita la prim-ministrul Radu Vasile, care s-a ar`tat apropiat [i f`r` nevoia de a înfrumuse]a realitatea în discursul ]inut, am fost transporta]i în autocare la Sinaia [i caza]i la hotelul Interna]ional, unde s-a oferit o "cin` româneasc`".
Pentru diminea]a zilei de sâmb`t` 23 octombrie fuseser` anun]ate dou` ateliere: un atelier de afaceri la sala Foi[or a Complexului Muzeistic Pele[, [i un atelier de cultur` la sala Ceramica a Centrului European de Cultur` de la Pele[.
Dar [i aceste ateliere au fost pân` la urm` tot panele de discu]ii. Atelierul de afaceri a avut ca vorbitori reprezentan]i de la ANEIR, DAEWOO, Mobifon AS Connex [i Tofan grup, ca moderatori pe Ionu] Popescu [i A. Todericiu, iar ca tem` "Oportunit`]i de afaceri [i mediul investi]ional în România". Am re]inut aici mai ales discu]iile referitoare la corup]ia din birocra]ia român` de stat [i local`. Atelierul de cultur` a avut ca vorbitori o seam` de oameni de cultur` iar ca moderator pe Ion Caramitru. De re]inut de aici c` anul 2000 va fi desemnat în România ca "Anul Eminescu".
Programul de dup` amiaz` trebuia s` cuprind` un seminar la sala Foi[or a Complexului Muzeistic Pele[ pe tema "Dosare în suspensie - Decembrie 1989, Securitate, Mineriade". {i acest seminar a fost de fapt un panel de discu]ie, având vorbitori de la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale iar ca moderator pe Sorin Ro[ca St`nescu. Am re]inut c` raportul publicat al cercet`rile f`cute referitor la evenimentele din 1989 dezv`luie totul a[a cum a fost, dar c` nimeni nu [tie exact ce s-a întâmplat cu adev`rat. Ziua a fost încheiat` cu o "sear` româneasc`" la restaurantul hotelului. Lucr`rile din ultima zi, duminic` 24 octombrie, trebuiau s` aibe loc tot la sala Foi[or de la Pele[, dar, din motive ce nu ni s-au comunicat, s-au ]inut la Centrul European de Cultur` UNESCO din Bu[teni (adic` un fost C`min Cultural rebotezat [i neînc`lzit, unde am stat cu paltoanele pe noi de frig).
Am ajuns aici prin amabilitatea unuia dintre organizatorii locali ai Forumului, care m-a dus cu autoturismul s`u trecând [i pe lâng` ce el spunea c` sunt noile vile în construc]ie la Bu[teni ale unor parlamentari români, plasate mai retras de privirile publicului, dar respirând ostenta]ie [i trufie. Cu ce bani se construiau?
De la orele 9,00 la 10,30 trebuia s` fie un seminar, dar a fost - a]i ghicit! - un panel de discu]ii, cu tema "Comunicarea între românii de pretutindeni". În panelul coco]at pe estrad` au fost vorbitori de la comunitatea din Rin pe Main, "Foaia Românului" din Norvegia, subsemnatul din Suedia, de la "Cuvântul Românesc" din Canada, de la "Buciumul Floridei" din SUA, de la "C`minul Românesc" din Elve]ia. Moderatori au fost Monica Zvirijinski [i Christian Mititelu. Dup` cum se vede, lipsesc cu des`vâr[ire reprezentan]ii celor din Basarabia, Bucovina, Timoc [i alte t`râmuri române[ti, lucru pentru care unii dintre ace[tia au protestat vehement atunci [i au cerut chiar ca s` se fac` pe viitor Forum special pentru ei, deoarece acum au fost mereu ignora]i, aten]ia concentrându-se în special pe grupul din America de Nord. La acest panel de discu]ie s-a putut, în sfâr[it, s` se fac` lucrul care a reprezentat scopul cu acest Forum pentru mul]i dintre noi: s` povestim cine suntem, ce facem, cum [i pentru ce muncim în cadrul presei în limba român` din afara României. A fost îns` insuficient timp [i a avut loc prea târziu.
Ultimul eveniment trebuia s` aibe loc de la orele 10,45 la 12,00 sub forma unei mese rotunde, dar care a fost de fapt dreptunghiular` [i foarte lung`, plasat` sus pe podiumul din aceea[i sal` de la Bu[teni, la care s-a ]inut un panel de dezbateri pe tema "Reprezentarea românilor din str`in`tate în structurile statului român", având ca moderator pe Valentin Hossu-Longin. Fiind ultimul punct pe lista lucr`rilor, interesul general a fost foarte sc`zut, lumea preg`tindu-se de plecare. S-a lansat o pagin` a Forumului pe WWW [i s-a luat [i o hot`râre pentru o declara]ie comun` a participan]ilor. Dup` care Forumul s-a încheiat, iar pe la orele 15 am plecat cu autocarele spre Bucure[ti.
Am ajuns acolo seara cu punct terminus hotelul Bucure[ti, de unde fiecare trebuia s` se descurce mai departe pe cont propriu a[a cum putea [i cum îl ducea capul. Ar fi fost mai bine pentru invita]i (dar mai scump pentru organizatori) dac` ar fi f`cut programul astfel ca închiderea lucr`rilor s` se fi f`cut seara la Bucure[ti, invita]ii s` înnopteze la hotel [i plecarea s` se fac` ziua urm`toare de aici la aeroport sau gar`, c`ci cele mai multe plec`ri în str`in`tate sunt diminea]a sau spre prânz. În concluzie pot spune c` Forumul Presei Române de pretutindeni a avut ca parte bun` faptul c` totu[i ne-am întâlnit (mul]i dintre noi ne [tiam doar ca nume, dar nu [i ca fiin]`), lucru pentru care organizatorii trebuiesc felicita]i. S-au f`cut gre[eli de organizare, dar cel interesat a putut totu[i s` cunoasc` destul de multe aspecte. Presa din România a tratat acest Forum prin a scrie despre el fie pu]in ("Ziua" [i suplimentul "Aldine" de la "România Liber`"), fie de r`u ("Adev`rul"), fie de loc.