ION IONESCU

Silvia Constantinescu: O tradi]ie a CURIERULUI ROMÂNESC este ca pe to]i cei cu care facem un interviu s`-i întreb`m cine sunt. P`strând aceast` tradi]ie, a[ dori [i ca dumneavoastr` s` v` prezenta]i singur.

Ion Ionescu: Da. M-am n`scut în urm` cu cincizeci [i [apte de ani într-un sat din Banat, de lâng` Timi[oara. Am f`cut studiile liceale la Arad [i Facultatea de Drept din Cluj, pe care am absolvit-o în 1964. {i de treizeci de ani sunt f`r` întrerupere magistrat. Am fost pân` în 1992, în var`, judec`tor, din 1992 sunt procuror. Ca judec`tor am func]ionat atât la instan]ele de fond, la judec`torii din Bucure[ti, la Tribunalul Municipiului Bucure[ti, la instan]ele de control judiciar, [i de la începutul anului 1985 pân` în vara anului 1992 am fost judec`tor la Tribunalul Suprem. Dup` ce am devenit procuror, am func]ionat ca procuror de [edin]` la Curtea Suprem` de Justi]ie, apoi ca procuror [ef al sec]iei judiciare din parchetul general [i din septembrie 1998 sunt prim-adjunct al procurorului general.

S.C.: Sunte]i c`s`torit? Ave]i copii? Ce hobby-uri ave]i?

I.I.: Da, sunt c`s`torit, am un singur copil - este medic stomatolog [i profeseaz` de cinci ani stomatologia. Hobby?... Citesc mult, mai ales literatur` juridic`, dar [i literatur` clasic`.

S.C.: {ti]i c` la noi, în Suedia, fiecare trebuie s` se laude c` face un sport. Ce sport face]i dumneavoastr`?

I.I.: Joc tenis aproape în fiecare s`pt`mân`.

S.C.: Problema care este la ordinea zilei, în special printre românii care se afl` în exil, este problema propriet`]ii. Dumneavoastr` a]i discutat [i a]i ridicat la seminarul la care ne-am întâlnit problema despre cauzele întârzierii restituirii bunurilor, propriet`]ilor luate sub regimul comunist. V` rog înc` o dat` s` spune]i cititorilor mei care au fost impedimentele, care crede]i c` sunt în continuare [i ce s-ar putea face ca aceste impedimente s` dispar`.

I.I.: Problema dreptului de proprietate printre cet`]enii români a fost mult discutat` [i disputat` dup` 1989. Dup` câteva ezit`ri, începând din 1991, instan]elor le-au fost adresate multe, foarte multe cereri în care oamenii î[i revendicau propriet`]ile, imobiliare mai ales, terenuri [i construc]ii. {i practica instan]elor judec`tore[ti a fost destul de ezitant`. Unele instan]e au considerat c` ar fi necesar` adoptarea unui act normativ, prin care s` se reglementeze situa]ia juridic` a tuturor imobilelor preluate dup` 1944 de la cet`]eni, de la persoanele fizice, în timp ce alte instan]e au considerat c` sunt pe deplin competente s` examineze drepturile de care au fost deposeda]i abuziv atâ]ia oameni. Îns`[i instan]a suprem` - Curtea Suprem` de Justi]ie - a pronun]at hot`râri [i-ntr-un sens [i-n altul. În 1995 a fost adoptat` chiar o hot`râre - Hot`rârea nr.1/1995 a sec]iunilor unite - în care judec`torii instan]ei supreme au considerat c` instan]ele nu au atribu]ia de a solu]iona asemenea procese. Din fericire, aceast` hot`râre a fost reconsiderat` [i, în septembrie 1998, Curtea Suprem` de Justi]ie, tot în sec]iuni unite, a pronun]at o alt` hot`râre prin care a constatat c` toate instan]ele judec`tore[ti sunt pe deplin competente s` examineze toate procesele în care se invoc` înc`lcarea drepturilor de proprietate imobiliar`, înc`lc`ri ce au intervenit în perioada de dup` 1944 pân` în decembrie 1989. În prezent, pe rolul tribunalelor din România sunt multe procese, câteva mii de procese prin care cet`]enii î[i revendic` fie construc]ii, fie terenuri, fie [i una, [i alta. Din fericire - spun: din fericire! - oamenii au început s` aibe încredere în instan]ele judec`tore[ti [i îmi argumentez aceast` opinie prin aceea c` în urm` cu câ]iva ani, constatând aceast` ezitare a magistra]ilor, [i cet`]enii erau mai pu]in încrez`tori în solu]iile tribunalelor. Nu este de loc u[oar` solu]ionarea unor asemenea procese.

D-ul Ion Ionescu
Prim adjunct al procurorului general,
citind CURIERUL ROMÂNESC.
Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Oamenii se adreseaz` de îndat` ce pierd un proces [i Parchetului General, solicitând în continuare declararea unor c`i de atac, mai ales recursuri în anulare de c`tre Procurorul General. Noi examin`m cu mult` aten]ie [i sper`m s` ne câ[tig`m în continuare deplina adeziune a cet`]enilor, examin`m cu aten]ie toate hot`rârile irevocabile [i nu ac]ion`m cu nicio cale de atac decât cu deplin` acoperire în legea existent`.

S.C.: Majoritatea românilor care se afl` în afara grani]elor au avut mari impedimente, chiar [i pe cale juridic`. La recurs li s-a respins ceea ce au câ[tigat în prima instan]`. În continuare exist` aceea[i suspiciune. Ce se poate face? La urma urmei, Statul a fost cel care a luat aceste propriet`]i. De ce nu rezolv` Statul direct aceast` problem`? Se aduce în discu]ie problema chiria[/proprietar, care dup` mine este o discu]ie fals`. Pentru c` în toate ]`rile din vest exist` proprietari care au în locuin]ele lor chiria[i [i rela]ia dintre ei este reglementat` de legi [i nu se pune problema c` în momentul în care ]i s-a restituit apartamentul sau casa îi d` afar` din locuin]` pe chiria[i. Avem de fapt dou` probleme paralele: pe de-o parte retrocedarea propriet`]ilor, [i pe de alt` parte reglementarea rela]iei chiria[/proprietar, nu?

I.I.: Întrebarea dumneavoastr` este bine-venit`. {i este bine-venit` fiindc` de multe ori nu sunt cunoscute exact toate atribu]iile magistra]ilor. Judec`torii [i procurorii, f`când parte din corpul magistra]ilor, ei trebuie s` judece pe baza legilor [i nu s` judece înse[i legile. Deci, ceea ce trebuie s` a[tepte fiecare persoan` când se adreseaz` justi]iei, este s` fie aplicat` riguros [i exact dispozi]ia legal` în fiecare proces în parte. Noi nu putem s` apreciem c` o lege sau alta este mai bun` sau mai pu]in bun`, dac` este perfectibil` sau dac` ar trebui mai urgent revizuit`. Noi trebuie s` ne limit`m la aplicarea dispozi]iilor legale a[a cum sunt ele adoptate de c`tre parlament [i promulgate de c`tre [eful statului. Ceea ce trebuie s` subliniez este c` [i proprietarii, [i chiria[ii vor putea s` aibe deplina garan]ie c` în fiecare proces în parte se vor aplica dispozi]iile legale care garanteaz` dreptul de proprietate [i care garanteaz` în acela[i timp alte dispozi]ii - cele care garanteaz` dreptul de loca]iune. Contractele de închiriere confer` multe drepturi chiria[ilor [i acestea nu trebuie s` fie lezate în nici un caz prin actele magistra]ilor. Este adev`rat c` a fost acest conflict aparent între proprietari [i chiria[i, dar rezolvarea lui de principiu este o chestiune care revine puterii legiuitoare printr-o reglementare vast` care s` mul]umeasc` societatea româneasc` [i s` putem s` ne aliniem la legisla]ia european`. Magistra]ii pot contribui doar printr-o aplicare corect` a dispozi]iilor legale. Cred c` este bine pentru cititorii dumneavoastr` s` mai spun c` prin hot`rârile judec`tore[ti [i prin c`ile de atatc exercitate de procurori - hot`rârile sunt ale judec`torilor - încerc`m [i sper`m s` reu[im, pe m`sura trecerii timpului tot mai bine, s` d`m eficien]` dispozi]iei din Constitu]ie potrivit c`reia atunci când exist` o neconcordan]` între dispozi]iile dreptului intern [i conven]iile [i tratatele interna]ionale la care România este parte, deci ori de câte ori exist` asemenea divergen]e, prioritate au reglement`rile interna]ionale. Pe baza aceasta, noi examin`m cu aten]ie toat` practica judiciar` a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg [i încerc`m s` motiv`m c`ile de atatc [i hot`rârile judec`tore[ti în acela[i spirit care consider` dreptul de proprietate ca unul din principalele drepturi fundamentale ale omului.

S.C.: Legisla]ia actual` face o rela]ie între proprietate [i cet`]enie. Foarte mul]i români din afara grani]elor nu mai sunt cet`]eni români, mai ales c` anumite ]`ri nu accept` dubl` cet`]enie. Cum vede]i problema aceasta?

I.I.: A[tept`rile românilor stabili]i în str`in`tate sunt îndrept`]ite, a[a încât [i eu îmi exprim speran]a c` parlamentul va g`si o cale în]eleapt` de rezolvare a situa]iei juridice a propriet`]ilor ce au apar]inut românilor stabili]i în str`in`tate. Ca magistrat subliniez înc` o dat` c` trebuie s` aplic dispozi]iile constitu]iei [i a legilor a[a cum sunt ele în prezent.

S.C.: Are voie [eful statului s` încalce legea ]`rii, sau s` se amestece în darea vreunei sentin]e în România?

I.I.: În nici un caz. Chiar în Constitu]ia României se prevede expres c` nimeni nu este mai presus de lege [i atât în Constitu]ie cât [i în legea care reglementeaz` alegerile preziden]iale [i alegerile generale sau alegerile locale, precum [i în Codul de Procedur` Penal`, sunt prev`zute proceduri speciale pentru tragerea la r`spundere penal`, acolo unde e cazul, sau civil` dup` caz, administrativ`, a fiec`rei persoane, indiferent de pozi]ia în societate.

S.C.: Se vorbe[te foarte mult în ultimul timp despre problemele de corup]ie care exist` în România. V` lovi]i de ele? Care sunt? Sunt grave, sau sunt exagerate?

I.I.: Da, este o realitate. Corup]ia a p`truns [i în societatea românesc`. Nici autoritatea judec`toreasc` nu poate s` o ignore. Noi am trimis în ultimii ani în judecat` multe persoane [i avem în lucru [i în prezent numeroase dosare în care au fost înc`lcate dispozi]iile legii, [i anume avem dosare cu prejudicii foarte mari - atât infrac]iuni de contraband`, evaziune fiscal`, luare de mit`, în[el`ciune - infrac]iuni prin care s-au adus pagube foarte mari societ`]ii.
Multe din asemenea dosare sunt în curs de judecat`, unele au fost deja finalizate. În mijloace de informare în mas` am f`cut publice de fiecare dat` r`mânerea definitiv` a unor hot`râri de condamnare pentru infrac]iuni de corup]ie. Cred îns` c` cet`]enii din România trebuie s` se obi[nuiasc` din ce în ce mai bine c` starea de arest preventiv e o stare de excep]ie - regula este ca în orice proces persoanele trimise în judecat` s` fie judecate în stare de libertate. Oamenii se a[teapt` ca, de îndat` ce a început un proces penal împotriva cuiva pentru o infrac]iune de corup]ie, pe tot parcursul procesului inculpatul s` fie arestat. Arestarea va trebui s` fie f`cut` restrictiv, doar cu respectarea riguroas` a dispozi]iilor legisla]iei.

S.C.: A[ vrea s` v` mai pun o ultim` întrebare: Func]ia dumneavoastr` este func]ie politic`, sau administrativ`?

I.I.: La noi în ]ar`, în România, procurorii sunt, la fel ca [i judec`torii, magistra]i. Deci eu sunt magistrat. Nu este o func]ie politic`, nu fac parte din organele administra]iei de stat. To]i procurorii din România fac parte din autoritatea judec`toreasc`, a[a cum fac parte din aceea[i autoritate [i judec`torii. Vreau s` v` spun deschis c`, din p`cate, în legea noastr` fundamental` - în Constitu]ia României - nu se vorbe[te de "puterile statului": puterea legiuitoare, puterea executiv` [i puterea judec`toreasc`, ci de "autorit`]i". Deci, din autoritatea judec`toreasc` face parte [i corpul procurorilor.
(25 oct.1999.)