Silvia Constantinescu: Zece ani de la c`derea regimului Ceau[escu, [i totu[i una dintre problemele determinante pentru transformarea României într-o ]ar` cu o economie modern`, într-o ]ar` care s` corespund` condi]iilor cerute pentru intrarea României în Uniunea European` n-a fost înc` rezolvat` - retrocedarea averilor confiscate în timpul regimului comunist. Care este situa]ia ast`zi?
Mircea Ionescu-Quintus: În primul rând doresc s` v` spun c` nu este vorba de c`derea, ci de r`sturnarea regimului. Pare acela[i lucru, dar el nu a c`zut de la sine, ci cum [ti]i, datorit` unor oameni, care, mul]i dintre ei, [i-au pierdut via]a, din nefericire. Iat`, în curând se împlinesc 10 ani de la acele momente istorice!
Succesiunea la conducerea ]`rii a unor forma]iuni politice a f`cut posibil` ca abia acum, în clipa în care vorbim, s` se poat` dezbate în Parlament legile care trebuiau f`cute cu ani [i ani în urm`.
Chiar ast`zi, în Senatul României, dup` ce au trecut prin Camera Deputa]ilor, a fost adoptat` prima parte a legii reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i urmeaz` partea a doua, cu destina]ie forestier`; prin Camera Deputa]ilor a trecut [i legea restituirii imobilelor fo[tilor proprietari [i legea privatiz`rii IAS-urilor. Aceste dou` legi sunt trimise la Senat, dar Senatul lucreaz` mai greu. Împotrivirea opozi]iei în Senat este mult mai puternic` decât în Camera Deputa]ilor.
Este suficient s` v` spun c` de aproape 5 s`p`mâni dezbatem aceast` lege care abia a ajuns la jumatea ei, în timp ce în Camera Deputa]ilor a trecut foarte repede. O serie de legi economice, legi ale propriet`]ii, au întârziat pân` acum, deoarce pân` în 1996 n-a existat voin]a politic` a guvernan]ilor s` le abordeze, s` le discute [i s` le adopte! Abia din 1996 guvernele constituite pe CDR [i apoi cu participarea PD-ului [i UDMR-ului s-au hot`rât s` treac` la un asemenea program. Ne-am mi[cat greu, pentru c` la fiecare pas au existat [i exist` [i-n momentul de fa]` piedici, bariere pe care le dep`[im cu greu, dar eu pot s`-mi exprim acum speran]a, [i ce bine c` stau de vorb` cu dvs. acum [i n-am stat acum câteva luni, acum pot s`-mi exprim speran]a c` legea denumit` "legea Lupu", de reconstituirea dreptului de proprietate pe terenurile împ`durite [i agricole ar putea s` capete form` definitiv` [i s` fie aplicabil` pe la jum`tatea lunii noiembrie. Imediat Senatul va prelua legea caselor na]ionalizate, cum se spune, legea restituirii acestor imobile jefuite în timpul regimului comunist, [i bine în]eles, legea privatiz`rii IAS-urilor, Dac` vom izbuti ca aceste 3 legi s` fie promulgate pân` la sfâr[itul sesiunii, adic` pân` la sfâr[itul lunei decembrie, pentru c` mai avem [i alte legi importante pe care trebuie s` le dezbatem, dar acuma, cu prioritate ne ocup`m de ele, cred c` putem s` fim mul]umi]i c`, târziu, dar totu[i o parte important` a programului pe care n-i l-am propus [i care a fost în principal al CDR-ului, se realizeaz` dup` 3 ani de guvernare.
S.C.: O parte din românii care locuiesc în afara grani]elor nu mai sunt cet`]eni români, mai ales datorit` faptului c` ]`rile în care locuiesc nu accept` dubl` cet`]enie. Cum este v`zut` aceast` "rela]ie" în noua legisla]ie?
M.I.-Q.: Dup` cum [tiu eu nu se face nici o distinc]ie. Se vorbe[te de "fostul proprietar deposedat" [i to]i "fo[tii proprietari" au fost cet`]eni români. Dreptul de succesiune e garantat prin Constitu]ie [i peste tot spunem "revine fo[tilor proprietari deposeda]i sau mo[tenitorilor acestora".
S.C.: Foarte mul]i fo[ti cet`]eni români care locuiesc în afara grani]elor au lucrat în România 10-15 ani [i-au pl`tit cotiza]ia de pensie pentru anii munci]i. Oamenii ace[tia sunt acum la vârsta pensiei, [i ar trebui s` aibe dreptul la banii pl`ti]i în avans, dar datorit` faptului c` sunt cet`]enii altor ]`ri nu au dreptul la pensie pe perioada lucrat` în România. Ce p`rere ave]i despre aceast` situa]ie?
M.I.-Q.: Dup` legea în vigoare în momentul de fa]` este cum spune]i dvs. {tiu îns` c` exist` un proiect de lege în cadrul Ministerului Muncii [i Protec]iei Sociale, care se ocup` de problemele pensionarilor [i care inten]ioneaz` s` nu mai fac` aceast` discriminare. Adic` to]i oamenii care erau îndrept`]i]i s`-[i primeasc` o pensie [i nu se mai g`sesc pe teritoriul ]`rii, la cererea lor, urmeaz` a se calcula aceste drepturi. Sigur c` este o opera]ie grea, doresc s` v` spun c` situa]ia pensionarilor din România, de peste 4 milioane [i jum`tate, este deosebit de grea. Oamenii ace[tia nu tr`iesc decât dintr-o pensie. Sunt sigur c` pensionarii no[tri din str`in`tate au un mijloc de existen]`, dar nu se pot face asemenea discrimin`ri.
Se pot face totu[i priorit`]i de aplicare a legii! Vreau s` v` spun c` avem o grije deosebit` pentru pensionarii no[tri am`ri]i [i plini de lipsuri, situa]ie deosebit de dureroas`. Lu`m ni[te m`suri ca s`-i ajut`m: acum, de exemplu, la interven]ia mea, am isbutit s` ob]in pentru magazinele care sunt destinate numai pensionarilor, m`rfuri cu pre]uri mai aproape de posibilit`]ile lor de cump`rare; s-au redus tva-urile, etc. Deja în aceste magazine un kg. de zah`r s-ar putea g`si acolo la 6-7.000 de lei, pre]ul obi[nuit fiind în jur de 10.000 de lei. {i pânea,
uleiul, mai ales alimentele de prim` necesitate se vor g`si la ni[te pre]uri pe care pensionarii s` le
poat` suporta pentru ca s`-[i poat` asigura un trai decent. Avem o datorie nu numai cet`]enesc`, ci [i moral`, fa]` de ace[ti oameni. Iat`, m` num`r [i eu printre ei, care [i-au pl`tit contribu]iile. Doresc s` v` spun c` [i acum, la retribu]ia mea, pl`tesc aproape un milion pe lun` cotiza]ie la pensie. V` închipui]i c` n-o s` mai ajung s` beneficiez de aceast` pensie! Dar trebuie s` contribuim, chiar dac` suntem scuti]i de impozite, la fondul pentru handicapa]i, fondul de [omaj [i pentru pensii, prin aceast` contribu]ie încercând s` îmbun`t`]im soarta foarte defavorizate categorii de cet`]eni, care datorit` vârstei nu pot avea alte activit`]i ca s`-[i suplimenteze veniturile.
S.C.: În Suedia exist` o lege potrivit c`reia publicul are acces la actele publice, un instrument deosebit de important în controlul exercit`rii puterii într-o ]ar` democratic`. Care este situa]ia în România în acest sens?
M.I.-Q.: În fine, am adoptat legea cu privire la dosarele de la securitate, ea trebuie s` fie promulgat`; accesul la aceste dosare, cele mai interesante, va fi liber` pentru to]ii cet`]enii [i dosarul fiec`rui demnitar, sunt multe categorii de demnitari, care particip` la via]a public`, pot fi cercetate, la invocarea oric`rui alt cet`]ean. În ceea ce privesc actele publice, în m`sura în care demonstrezi c` un asemenea act public î]i este util, de plild`, la arhiva armatei, un cet`]ean care pretinde c` a fost decorat, are dreptul s`-[i caute actul respectiv (cum s-a întâmplat cu mine, eu mi- am g`sit decretul de decorare), acestea sunt acte publice, dar trebuie s` exist` un interes al persoanei, c` altfel nu se justific` de ce trebuie s` ajungi la o hot`râre a unui Consiliului de Mini[tri., s` spunem.
S.C.: CURIERUL ROMÂNESC împreun` cu Delegatul de Justi]ie al Suediei (JO), cu suportul financiar al Institutului Suedez [i al Ministerului de Externe al Suediei, în colaboarare cu LADO, Alian]a Civic` [i cu participarea unor reprezentan]i ai massmediei române, a organizat în 1998, un seminar legat de "accesul publicului la actele publice", am adus la Stockholm 14 persoane, printre care [i pe d-ul senator Dan Amedeu L`z`rescu...
M.I.-Q.: {tiu, am citit despre aceasta în publica]ia dvs., CURIEUL ROMÂNESC...
S.C.: ..."acest acces la actele publice" în Suedia înseamn` c` oricine, indifernt de cet`]enie, are voie s` consulte actele publice, evident c` nu cele care sunt secrete, f`r` s` motiveze de ce dore[te s` consulte aceste acte [i f`r` s` se legitimeze.
M.I.-Q.: Vreau s` v` spun c` [i aici, cel ce dore[te s` consulte un act public nu trebuie s` motiveze aceasta. Dar, legea arhivelor, care este veche, trebuie rev`zut` [i s` înlesnim orc`rei persoane la un act care nu reprezint` un act de secret de stat.
S.C.: V` mul]umesc pentru interviu [i vreau s` v` întreb dac` mai ave]i ceva de ad`ugat?
M.I.-Q.: Vreau s` v` spun, a[a cum v-am [i scris, [i sper s` v` fi ajuns aceast` scrisoare, apreciez în mod deosebit ceea ce face]i dvs. acolo, d`inuind aceast` diaspora a noastr`, cu gânduri, cu sim]`minte, câteodat` mai române[ti decât le avem noi, ace[tia care tr`im pe p`mânturile noastre vechi. Apari]ia acestui CURIER ROMÂNESC este o oper` deosebit de l`udabil`. {tiu c` o face]i greu. Am lucrat [i eu în aceast` bran[e, [tiu cât cost` orice hârtie tip`rit`! Aceast` publica]ie nu este numai bine tip`rit`, apare regulat, este bine întocmit`, este bine redactat`, [i da]i-mi voie s` v` mai felicit înc` odat`, pentru ceea ce face]i în interesul ]`ri noastre, care este aceea[i, oriunde ne- am afla pe suprafa]a p`mântului!
(28 oct. 1999.)
Înapoi la începutul paginei!
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.