Tomás Husák:

Domnul Tomás Husák,
ambasadorul Republicii Cehia la Stockholm.
Foto: © Tomás Husák.

Silvia Constantinescu: Domnule ambasador, v` rog s` v` prezenta]i cititorilor mei.

Tomás Husák: Am venit la Stockholm la începutul lui 1998 [i la 28 septembrie am prezentat o scrisoare de acreditare din partea pre[edintelui Republicii Cehia, Vaclav Havel, adresat` regelui Carl XVI Gustav prin care eram acreditat oficial ca ambasador al Republicii Cehia în Suedia. Diploma]ia nu este îns` meseria mea ini]ial`. Am studiat la Institutul Politehnic [i pân` în 1989 am lucrat în domeniul exportului. Am avut ocazia s` lucrez la sec]ia comercial` de la ambasada cehoslovac` din Thailanda, dar nu ca diplomat. M-am întors în patrie în 1989 [i dup` "revolu]ia de catifea" am lucrat mai întâi la ministerul comer]ului, iar dup` împ`r]irea Federa]iei Cehoslovace am lucrat la ministerul industriei [i comer]ului. La începutul lui 1997 am trecut la ministerul de externe ca director general al sectorului economic [i în anul urm`tor am fost trimis în Suedia. Sunt c`s`torit, fiica mea Petra termin` acum studiile de economie la Institutul din Praga, iar fiul meu Tomás studiaz` suedeza la Stockholm [i se preg`te[te pentru studii la Universitatea din Stockholm.

S.C.: Dup` "c`derea zidului", care au fost problemele cele mai grele ale Cehiei?

T.H.: Sunt destul de multe probleme. Fosta Cehoslovacie totalitar` apar]inea cu sistemul s`u economic [i social celor mai rigide ]`ri din fostul bloc socialist. De ceea, primii pa[i s-au f`cut spre a îndrepta neregulile care s-au creat în timpul celor 40 de ani de conducere exercitat` de totalitarism [i intoleran]`. De aceea nu se poate spune c` vre-un domeniu din via]a social` [i economic` ar fi mai important decât altul. Condi]ia continu`rii dezvolt`rii democratice a fost o confirmare a rezultatelor la care s-a ajuns la revolu]ia cet`]eneasc` din noiembrie 1989. În iulie 1990 au avut loc primele alegeri parlamentare [i acestea au fost urmate de alegerile comunale din toamna aceluia[i an. Cehoslovacia a contribuit la dizolvarea Pactului de la Var[ovia [i în acela[i an s-au aprobat primele legi care au permis transformarea economiei cehe. A fost început` privatizarea, a încetat monopolul comer]ului de export, valuta ceh` a devenit convertibil`; toate acestea au constituit baza unei reform`ri economice. S-a f`cut o remaniere a aparatului de stat [i au fost desfiin]ate unele unit`]i din cadrul poli]iei statului comunist. S-ar mai putea continua cu enumerarea [i a altor m`suri. La zece ani dup` "revolu]ia de catifea", putem spune c` am f`cut mult, dar c` este [i mai mult de f`cut.

S.C.: Cum a rezolvat Cehia dup` 1990 problema propriet`]ii private care a fost luat` în timpul conducerii comuniste ?

T.H.: Am numit deja c` regimul totalitar din Cehoslovacia, în compara]ie cu Ungaria [i Polonia, era cunoscut pentru controlul s`u total asupra vie]ii societ`]ii. Aceasta înseamn` c` toat` proprietatea [i produc]ia privat` nimeriser` în mâinile statului. Pân` în 1948, Cehia fusese una dintre ]`rile cu cea mai mare cot` de proprietate privat` din produsul na]ional brut (PNB) [i de aceea a fost necesar s` se îndrepte nedrept`]ile care s-au comis de c`tre fostul regim în timpul celor 40 de ani care au trecut.
La 21 februarie 1991 parlamentul Republicii Cehe [i Slovace a aprobat "Legea pentru reabilitarea extrajuridic`", având ca scop s` amelioreze unele nedrept`]i cu privire la proprietate care s-au comis în perioada dintre 1948 [i 1989. Prin aplicarea acestei legi, cea mai mare parte a propriet`]ii private, care fusese na]ionalizat` în timpul perioadei amintite, a fost retrocedat` proprietarilor ini]iali sau mo[tenitorilor lor îndrept`]i]i. Aceast` lege se refer` la proprietatea imobil` [i mobil` [i persoana îndrept`]it` avea dreptul la retrocedarea propriet`]ii sau la desp`gubire economic` cu suma corespunz`toare. Restituirea propriet`]ilor agricole [i forestiere a fost reglat` prin "Legea rela]iei fa]` de p`mânt [i alt` proprietate agricol`". Este clar c` noua societate democrat` absolut nu a putut s` compenseze toate nedrept`]ile de care s-a f`cut vinovat vechiul regim, dar s-a f`cut tot ce a fost posibil pentru ca problemele s` fie rezolvate.

S.C.: Cum s-a rezolvat în Cehia problema pl`]ii pensiei cet`]enilor cehi care au lucrat mul]i ani în Cehia înainte de 1990, unde [i-au pl`tit taxele de pensie, dar care ast`zi sunt cet`]eni ai altor sate?

T.H.: Problema pl`]ii pensiilor s-a modificat. Pân` în 1995, ca s` fi primit pensia maxim`, trebuia s` fi locuit permanent în Republica Ceh`. Deoarece precizarea "locuire permanent`" contravinea principiilor interna]ionale recunoscute, parlamentul Republicii Cehe a adoptat "Legea noii regl`ri juridice a asigur`rilor de pensii în Republica Ceh`". Aceast` lege a întrat în aplicare la 1 ianuarie 1996. Pe baza numitei legi, to]i care au avut asigurare de pensie de vârst` în Republica Ceh` timp de cel pu]in 25 de ani au drept la pensie, dar pentru cei care au împlinit 65 de ani, timpul de asigurare este de numai 15 ani. Cel care îndepline[te aceste condi]ii are drept la plata pensiei indiferent de apartenen]a sa statal` sau locul permanent de locuire.

S.C.: Accept` Republica Cehia dubla cet`]enie? Dac` da, au ace[ti cet`]eni acelea[i drepturi, în realitate, ca cet`]enii din Cehia?

T.H.: Republica Ceh` accept` cet`]enia dubl` doar în anumite cazuri, [i anume dac` persoana în chestiune a primit o alt` cet`]enie (în afar` de cea ceh`) în mod automat, de exemplu la na[tere sau prin c`s`torie. Dac` un cet`]ean ceh arat` un interes activ de a primi o alt` cet`]enie, atunci trebuie s` considere c` va fi obligat s` renun]e la cet`]enia ceh`. În aceast` chestiune, legisla]ia ceh` urmeaz` principiul excluderii. Cu toate acestea, Republica Ceh` a recunoscut necondi]ionat dubla cet`]enie pân` la sfâr[itul anului 1992 în cadrul legisla]iei federale cehoslovace. Aceasta înseamn` c` persoane, care de exemplu au emigrat sau s-au mutat în Suedia pân` când s-a creat Republica Ceh` (1.1.1993) [i au c`p`tat cet`]enie suedez` [i cu aprobarea autorit`]ilor suedeze î[i pot p`stra [i cet`]enia ceh`, pot avea în continuare cet`]enie dubl`. Este clar de la sine c` toate drepturile [i îndatoririle cet`]enilor cehi sunt la fel, indiferent dac` au una sau mai multe cet`]enii.

S.C.: Angajeaz` Republica Cehia cet`]eni suedezi sau cet`]eni ai altor state de origin` ceh` la institu]iile de stat din Suedia sau alte ]`ri? Dac` da, la ce autorit`]i. Dac` nu, de ce nu?

T.H.: Republica Ceh` sprijin`, de exemplu în cadrul reprezentan]elor sale diplomatice, care sunt singurele autorit`]i de stat ale Republicii Cehe în str`in`tate, angajarea de cet`]eni suedezi sau cet`]eni din alte ]`ri. Noi consider`m cuno[tin]ele lor referitoare la situa]ia intern` [i limba local` ca fiind foarte valoroase [i, nu mai pu]in important, avem grije ca Republica Ceh` s` capete o reputa]ie bun` în toate ]`rile. Faptul c` în cadrul unei reprezentan]e diplomatice cehe se creaz` ocazii de munc` pentru popula]ia local` înseamn` nu numai c` Republica Ceh` se folose[te de ospitalitatea statului gazd`, ci este [i un mod concret de a contribui la a da de lucru cet`]enilor acestuia. Principiul amintit este valabil [i pentru concet`]enii no[tri [i în favoarea acestora se num`r` cuno[tin]ele lor în limba ceh`. În Republica Ceh` sunt angaja]i în mod regulat cet`]eni de origine ceh` chiar [i în serviciul statului [i de exemplu [i la ministerul de externe.

S.C.: Consider` Parlamentul Republicii Cehia sau Guvernul ceh c` exist` vreun conflict de loialitate în a angaja un cet`]ean suedez sau al altui stat în rela]iile bilaterale dintre Republica Cehia [i Suedia sau alte state?

T.H.: Absolut nu. Republica Ceh` încearc` din contr` s` apeleze la toate personalit`]ile care sunt interesate s` participe la procesul de dezvoltare în ceea ce prive[te rela]iile cu Suedia sau alte ]`ri. Consider c` rela]iile între state înseamn` nu numai rela]iile între institu]ii sau guverne, ci c` este mai ales vorba despre rela]ii între oamenii obi[nui]i. De aceea noi apreciem fiecare mân` întins` care vrea s` ajute la înt`rirea rela]iilor noastre bilaterale. În ceea ce prive[te chestiunea loialit`]ii, vreau s` subliniez urm`torul fapt. Un cet`]ean ceh care de]ine de exemplu un post politic înalt în administra]ia de stat a Republicii Cehe poate ca, în afar` de cet`]enia ceh`, s` aibe [i o alt` cet`]enie.
Astfel, vice prim-ministrul Egon Lánsky este nu numai cet`]ean ceh ci, datorit` [ederii sale timp de mai mul]i ani în Suedia, este [i cet`]ean suedez. Ministrul nostru de externe are, în afar` de pa[aport ceh, [i unul britanic. Exemplul cel mai gr`itor este situa]ia celor 380.000 cet`]eni slovaci care, dup` sciziunea Cehoslovaciei, s-au hot`rât s` r`mân` în Republica Ceh` [i au acum cet`]enie ceh`. Mul]i dintre ei au posturi înalte în aparatul de stat sau în firme private [i problema loialit`]ii pur [i simplu nu s-a pus în discu]ie. Aceste exemple concrete arat` c` problema loialit`]ii în acest context nu este de loc considerat` ca fiind o problem`.
(Traducerea: O. Ciupitu.)