UE DIRECT

Se cere o reformare imediat` [i cuprinz`toare a org`niz`rii [i constitu]iei UE pentru ca uniunea s` poat` func]iona efectiv [i atunci când va avea un num`r mai mare de membri. Aceast` concluzie constituie mesajul central al raportului predat de Jean-Luc Dehaene, Richard von Weizsäcker [i lordul David Simon pre[edintelui Romano Prodi la mijlocul lunii octombrie. Conform autorilor, fiecare ]ar` va avea dreptul în viitor la cel pu]in un comisionar. Totodat` trebuie îns` ca pozi]ia pre[edintelui s` se înt`reasc`, pentru ca activitatea s` nu se paralizeze complet într-o comisie de pân` la 27 de oameni. Printre altele trebuie ca pre[edintele s` aibe o mai mare libertate la constituirea echipei sale de lucru, la distribuirea sarcinilor de munc`, precum [i s` primeasc` dreptul formal de a demite un membru care nu [i-a îngrijit sarcina primit`. O alt` necesitate important` pentru ca munca într-o UE mai larg` s` poat` func]iona este ca s` se limiteze dreptul de veto al ]`rilor membre. Conform propunerii raportului, ar trebui ca pentru chestiunile cuprinse în a[a-numitul "primul pilastru" s` se aplice în principiu hot`rârea majorit`]ii. Pentru a evita tratativele ve[nice [i care fac s` se piard` timpul la adoptarea tratatelor, autorii propun mai departe ca structura tratatelor UE s` se refac` [i anume ca textele tratatelor s` fie împ`r]ite în dou`. Prima parte s` fie mai de baz` [i s` cuprind` scopul, principiile, criteriile de apreciere, priorit`]ile [i cadrul institu]ional al UE. Modific`rile acestei p`r]i se propun a fi posibile de f`cut numai în urma unei hot`râri unanime luate în cadrul unei conferin]e la nivel guvernamental.
Partea a doua ar trebui s` cuprind` diferite texte de legi, iar modific`rile ar trebui s` poat` fi f`cute, conform propunerii autorilor raportului, pe baza unei proceduri de hot`râri mai simpl` în cadrul consiliului ministerial.

(c/99/2000) Cei 15 [efi de state [i guverne ai UE au c`zut de acord, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la mijlocul lunii octombrie ]inut` la Tammerfors, asupra unui [ir de ini]iative comune ale UE care au ca scop s` înt`reasc` colaborarea în domeniul justi]iei în cadrul UE [i s` creeze o atitudine comun` în chestiunile legate de azil politic [i imigrare.
Conform documentului final al întâlnirii la nivel înalt, toate ]`rile membre ale UE se oblig` s` îndeplineasc` [i s` urmeze Conven]ia de la Geneva asupra statutului de drept al refugia]ilor. Conduc`torii UE promit s` dezvolte principii comune în domeniul chestiunilor referitoare la azil politic, [i s` aibe grije ca tratarea curentelor de migrare dintr-o a treia ]ar` s` urmeze aceea[i linie în toate ]`rile membre. {i în domeniul prevenirii criminalit`]ii în cadrul UE se preconizeaz` dezvoltarea unor principii de ac]iune comune, ca de exemplu de la legi armonizate [i recunoa[terea deciziilor judec`tore[ti ale altor ]`ri, pân` la aceea ca victimele ac]iunilor criminale s` aibe drept la sprijin juridic într-o alt` ]ar` membr` a UE. Conform documentului final, ]`rile din UE promit s`-[i îmbun`t`]easc` colaborarea pentru combaterea criminalit`]ii - printre altele se extind atribu]iile Europolului [i se instituie o unitate de coordonare european` pentru autorit`]ile na]ionale de procuratur`, Eurojust.

(IP/99/771) Comisia European` a prezentat la mijlocul lunii octombrie un [ir de m`suri care s` gr`beasc` dezvoltarea unei pie]e integrate a capitalului cu risc în UE [i care s` u[ureze achizi]ionarea de cote de proprietate private în întreprinderi europene. Comisia vrea s` fac` astfel ca deja de anul viitor s` fie mai u[or pentru investitorii institu]ionali ca s` aibe cote de proprietate în întreprinderi mici [i mijlocii care nu sunt cotate la burs`. M`surile acestea vor face [i s` fie mai simplu pentru întreprinderile mai mici ca s` aibe acces la capital cu risc din alte ]`ri din UE. Comisia pl`nuie[te în plus s` pun`, tot în anul viitor, bazele unui sistem comun de patente în cadrul UE.
Pentru a gr`bi [i mai mult desf`[urarea evenimentelor, ]`rile membre sunt îndemnate la rândul lor s`-[i revizuiasc` procentele de impozare a întreprinderilor nou-înfiin]ate [i a noilor investiri în fonduri pentru capital cu risc, precum [i s` analizeze legisla]ia na]ional` referitoare la faliment precum [i regulile pentru parteneriat.

(Eurostat 105/99) Ce ]ar` din Europa are cei mai înal]i b`rba]i? Dar cei mai grei? Care beau [i fumeaz` cel mai mult? Care sunt [ansele pentru un nou-n`scut s` tr`iasc` peste 80 de ani? La ce vârst` aleg femeile moderne europene s` nasc` copii? În ce ]ar` exist` cea mai mare [ans` ca mama s` nu fie c`s`torit`? {i câte ore pe s`pt`mân` lucreaz` oamenii de fapt? Anuarul biroului de statistic` al UE Eurostat intitulat A statistical eye on Europe (Un ochi statistic asupra Europei, n.t.) r`spunde la acestea precum [i la mii de alte întreb`ri despre cet`]enii din Europa [i stilul lor de via]` la sfâr[itul acestui secol. Cartea, care a ap`rut în luna noiembrie în limbile englez`, francez`, german` [i danez`, cost` în jur de 300 SEK [i se poate comanda în Suedia prin Bibliotektjänst sau serviciul de informa]ii de la SCB (btj@btj.se sau infoservice@scb.se).

(IP/99/786) Comisia European` a pornit la sfâr[itul lunii octombrie o anchet` cuprinz`toare asupra felului în care bran[a serviciilor de telecomunica]ii pune la dispozi]ie [i tarifeaz` a[a-numitele leg`turi pre-închiriate. Scopul acestei anchete este de a vedea dac` situa]ia concuren]ei [i politica de tarifare de pe pia]a serviciilor de telecomunica]ie contravine regulilor din UE. Conform unei anchete f`cute de organiza]ia interna]ional` a utilizatorilor de telecomunica]ii INTUG, în care s-au comparat taxele la leg`turile pre-închiriate de la fo[tii operatori care de]inuser` monopolul în UE, taxele pentru convorbirile externe dep`[eau în toate ]`rile UE taxele pentru convorbirile interne cu peste 120 procente, în unele cazuri diferen]ele fiind de pân` la 500 procente. Comisia a primit reclama]ii [i referitoare la tarifare discriminatorie, livr`ri întârziate [i calitate defectuas` a serviciilor. Acesta este primul dintre cele trei domenii ale serviciilor de telecomunica]ii care va fi anchetat în toamna aceasta, ca urmare a hot`rârii anterioare a Comisiei de a ancheta întreaga bran[` a serviciilor de telecomunica]ii - celelalte dou` anchete se vor ocupa de serviciile mobile precum [i de accesul la re]elele de acces [i folosirea acestora.

(Eurostat 106/99) Infla]ia, atât în zona euro cât [i în cadrul celor 15 ]`ri membre, a fost în septembrie a.c. de 1,2 procente, la fel ca în luna anterioar` - conform cifrelor prezentate de biroul de statistic` al UE Eurostat la sfâr[itul lunii octombrie. Cea mai înalt` infla]ie în luna septembrie a fost în Irlanda cu 2,6 procente, în Spania cu 2,5 procente [i în Danemarca cu 2,4 procente. Cea mai sc`zut` infla]ie a fost în Fran]a [i Austria cu 0,6 procente fiecare, în Germania cu 0,8 procente, urmat` de Suedia cu o infla]ie de 1,1 procente.

(IP/99/810) Günter Verheugen, comisionar care r`spunde de extinderea UE, dup` ce a vizitat România la sfâr[itul lunii octombrie a.c., a declarat c` cel mai târziu în martie anul viitor România va fi preg`tit` s` înceap` tratativele cu UE de a deveni membr` în aceast` uniune. Conform celor spuse de el, Comisia European` conteaz` c` pân` atunci România va face totul ca s` îndrepte situa]ia din casele de copii [i s` pun` în aplicare reformele economice necesare, acestea fiind cele dou` condi]ii puse de Comisie pentru a putea începe tratativele. România a fost prima ]ar` candidat` pe care a vizitat-o Günter Verheugen. Hot`rârea definitiv` în leg`tur` cu care dintre ]`rile candidate s` se înceap` tratativele de a deveni membre s-a luat de c`tre [efii de stat [i de guverne din UE la întâlnirea la nivel înalt de la Helsinki din decembrie a.c., printre ]`rile alese num`rându-se [i România.

(Eurostat 110/99) Produc]ia industrial` din zona euro a crescut în perioada iunie pân` în august a.c. cu 1,0 procente în compara]ie cu perioada anterioar` de trei luni, a raportat biroul de statistic` al UE Eurostat la începutul lunii noiembrie. Cifra corespunz`toare pentru toate cele 15 ]`ri din UE a fost de 0,9 procente. Produc]ia industrial` a crescut în toate ]`rile cu excep]ia Suediei, unde a sc`zut cu 0,8 procente. Cel mai mult a cescut produc]ia industrial` în Italia, cu 2,1 procente, [i în Spania, cu 1,6 procente.

(Eurostat 112/99) {omajul a sc`zut în toate cele 15 ]`ri membre ale UE de la 9,2 procente în august la 9,1 procente în septembrie. Cifra corespunz`toare pentru zona euro a fost de 10 procente pentru ambele luni, arat` cifrele de la biroul de statistic` al UE Eurostat publicate la începutul lunii noiembrie a.c. Cu un an mai înainte, [omajul în cele 15 ]`ri din UE fusese de 9,8 procente, iar în zona euro de 10,7 procente. Cel mai sc`zut [omaj a fost în Luxemburg, cu 2,7 procente, }`rile de Jos, cu 3,1 procente, Austria, cu 4,2 procente, Danemarca, cu 4,3 procente, [i Portugalia, cu 4,7 procente. Cei mai mul]i [omeri au fost în Spania, unde 15,4 procente din popula]ia apt` de munc` a dus lips` de munc` în septembrie. Conform felului de a calcula al Eurostat, [omajul suedez a fost în aceea[i lun` de 6,9 procente.

(IP/99/915) Mini[trii cu r`spundere pentru probleme de telecomunica]ie din ]`rile UE au adoptat la sfâr[itul lunii noiembrie a.c. un sistem de reguli pentru a[a-numitele semn`turi electronice. Regulile înseamn` c` semn`turile electronice cap`t` acela[i statut juridic, protec]ie [i garan]ii ca semn`turile obi[nuite scrise de mân`. Hot`rârea aceasta este un pas important în dezvoltarea comer]ului electronic pe pia]a intern`.
Directiva complet` se poate citi la http://europa.eu.int/comm/dg15/en/media/sign/index.htm

(Eurostat 123/99) Cre[terea produsului na]ional brut (PNB) atât în zona euro cât [i în cele 15 ]`ri membre a fost în trimestrul al treilea al acestui an de 1 procent, raporteaz` biroul de statistic` al UE Eurostat. În trimestrul anterior, PNB crescuse cu 0,6 procente în ambele zone.

(Selectare [i traducere: Octavian Ciupitu.)