La 10 ani de la c`derea regimului Ceau[escu, Romånia nu a rezolvat înc` dou` probleme esen]iale pentru o ]ar` democratic`: restituirea propriet`]iilor furate de regimul comunist [i plata pensiilor etnicilor romåni, acum cet`]eni ai altor state. Sunt aceste probleme numai ale Romåniei sau ele sunt acelea[i în ]`rile care au apar]inut lag`rului comunist? CURIERUL ROMÅNESC a ini]iat o discu]ie pe acest` tem` cu cå]iva ambasadori ai unor ]`ri din fostul lag`r comunist. Am început seria noastr` de interviuri cu ambasadorul ]`rii vecine, Ungaria, cu domnul Istvan Mohacsi, publicat în nr. 2/99, în nr 3/99 cu ambasadorul Estoniei, d-ul Andres Unga [i cu d-ul Vytautas Nauduzas, ambasadorul Lituaniei, în nr. 4/99 cu d-ul Domnul Tom`s Hus`k, ambasadorul Republicii Cehia la Stockholm.
În num`rul acesta interlocutorul meu este d-ul prof. Ryszard Czarny, ambasadorul Republicii Polonia la Stockholm.
Silvia Constantinescu: Domnule ambasador, v` rog s` v` prezenta]i cititorilor mei.
Ryszard Czarny: Am studiat la Universitatea Iagelonic` din Cracovia; între 1993-1995, am fost vice-pre[edintele Senatului Poloniei, [i ministrul înv`]`mântului între 1995-1996 .
S.C.: Dup` "c`derea zidului", care au fost problemele cele mai grele ale Poloniei?
R.C.: Polonia a revenit dup` 1989 la normalitate, a[a încât [i problemele noastre amintesc tot mai mult de problemele pe care le au [i alte ]`ri democratice. Cea mai important` problem` este, de la sine în]eles, integrarea Poloniei în UE [i adaptarea care se cere în multe domenii. Anul acesta, Polonia a început s`-[i reformeze structura administrativ` (au fost create 16 regiuni noi mari [i autonome), sistemul de pensii, sistemul de înv`]`mânt [i sistemul asigur`rilor sociale. Aceste patru reforme mari constituie o sarcin` important` de îndeplinit.
Cea de-a doua problem` important` este economia, care a mers foarte bine în ultimii ani. Continu`m cu modernizarea economiei noastre, pentru a crea baze stabile pentru o dezvoltare [i pe mai departe.
S.C.: Cum a rezolvat Polonia dup` 1990 problema propriet`]ii private care a fost luat` în timpul conducerii comuniste?
 |
Domnul prof. Ryszard Czarny.
Foto: © Ryszard Czarny.
R.C.: Exist` dou` c`i pentru a cere înapoi proprietatea care a fost luat` de comuni[ti:
a. Individual, pe calea tribunalului. Este un mod efectiv pentru multe persoane dup` 1990. Este valabil [i pentru locuin]ele cet`]enilor suedezi de azi, care au urmat aceast` cale [i [i-au primit averea înapoi. Se poate cere retrocedarea averii care a fost confiscat` ilegal.
Plângerile se cerceteaz` în mod individual.
b. Mult` lume a[teapt` o lege care s` regleze acest lucru f`r` ca s` fie nevoie de un proces. Proiectul de lege, aflat acum la Parlament, prevede ca în primul rând s` se primeasc` înapoi fosta avere [i, dac` aceasta nu este posibil, s` se primeasc` desp`gubire. Proiectul de lege prevede [i protejarea noilor proprietari care au cump`rat proprietatea bene volens.
Reprivatizarea este o problem` grea, deoarece:
1. În timpul r`zboiului s-au distrus a[a de multe registre de cadastru [i alte documente, atât de c`tre germani cât [i de c`tre ru[i. De multe ori este greu s` se reconstruiasc` vechile documente, uneori este imposibil.
2. Polonia a pierdut 12 milioane de cet`]eni în timpul r`zboiului: 6 milioane [i-au pierdut via]a, iar 6 milioane au r`mas în teritoriile luate de Rusia sau au emigrat în Vest. Cei mai mul]i [i-au salvat via]a [i nu documentele. }ara a fost distrus` în propor]ie foarte mare (de exemplu, Var[ovia a fost distrus` în propor]ie de 80%). Multe lucruri au fost reconstruite repede, f`r` s` se regleze rela]iile de proprietate.
S.C.: Cum s-a rezolvat în Polonia problema pl`]ii pensiei cet`]enilor polonezi care au lucrat mul]i ani în Polonia înainte de 1990, unde [i-au pl`tit taxele de pensie, dar care ast`zi sunt cet`]eni ai altor sate?
R.C.: Problema pensiei pentru persoanele care locuiesc în afara Poloniei este rezolvat`. Legea polonez` nu face deosebire între un cet`]ean polonez [i unul suedez, sau între locuirea în Polonia [i, de exemplu, în Suedia. Pensia depinde de anii de munc` în Polonia [i de vârst`.
S.C.: Accept` Republica Polonia dubla cet`]enie? Dac` da, au ace[ti cet`]eni acelea[i drepturi, în realitate, ca cet`]enii din Polonia?
R.C.: Dubla cet`]enie este permis` în pu]ine cazuri (de exemplu în c`s`torii mixte). În Suedia locuiesc ca 30.000 cet`]eni polonezi [i 30.000 cet`]eni suedezi de origine polonez`. Unii au cet`]enie dubl` [i în fa]a legii poloneze ei au acelea[i drepturi [i datorii ca cet`]enii polonezi care locuiesc în Polonia. Acum se prg`te[te o nou` lege care s` creeze posibilit`]i mai largi decât pân` acum pentru dubla cet`]enie. Va fi totodat` mai u[or de a rec`p`ta cet`]enia polonez`.
S.C.: Consider` Parlamentul Republicii Polonia sau Guvernul polonez c` exist` vreun conflict de loialitate în a angaja un cet`]ean suedez sau al altui stat în rela]iile bilaterale dintre Republica Polonia [i Suedia sau alte state?
R.C.: Noi consider`m c` cet`]enii polonezi care se afl` în str`in`tate [i cet`]enii str`ini de origine polonez` sunt un mare capital pentru Polonia. Persoanele acestea joac` un rol important în promovarea Poloniei în Suedia [i invers.
În cele mai multe cazuri nu se poate vorbi despre vre-un conflict de loialitate, dar fiecare caz trebuie tratat individual.
Înapoi la începutul paginei!
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC