NU SÎNTEM UN ORDIN SECRET

INTERVIU CU PROCURATORUL MARELUI MAESTRU AL ORDINULUI FRANCMASON SUEDEZ

(Fragment)

Silvia Constantinescu: În cei 37 de ani cît am trăit în Romånia nu am stiut despre francmasonerie decît din romanele lui Dumas. Am auzit cîteodată cuvîntul, învăluit de mister si interzicere. Informatii despre Ordin n-am găsit nicăieri si nimeni nu era dispus să-ti vorbească, dintre cei care stiau, despre ceva interzis. Am venit în Suedia si adesea, ca bibliotecară, mi s-au cerut informatii despre francmasonerie. Si în Suedia mi-a fost destul de greu să găsesc informatii despre aceasta. Si aici domneste o necunoastere aproape totală, si există un fel de atitudine evazivă atunci cînd întrebi despre aceasta, iar informatiile pe care le-am găsit au fost, în cea mai mare parte, în literatura oculă si despre asociatii secrete. Abia în 1992, cînd d-ul René Theo mi-a trimis spre publicare un anunt legat de redeschiderea lojilor în Romånia, m-am gîndit că trebuie să mă informez mai serios. I-am cerut un interviu d-ului Marcel Schapira, Mare Comandor "ad vitam", cel care "cu extraordinară abnegatie, timp de 20 de ani a reusit să mentină vie flacăra Ordinului Masonic Romån la Paris".
Prin informatiile date de d-ul Schapira si apoi de d-ul Dan Amedeu Lăzărescu, actualul Mare Comandor al Lojii Nationale Romåne, ca si din o serie de cărti care prezintă istoria francmasoneriei mi-am făcut o părere. Am considerat că atît eu cît si cititorii mei, care au primit, într-o anumită măsură informatii despre francmasoneria romånă, ar trebui să aflăm mai mult si despre francmasoneria suedeză, ca cetăteni suedezi ce sîntem. De aceea am solicitat acest interviu.

Gustaf Piehl: Noi nu considerăm că Ordinul Masonic suedez este o societate secretă. Edităm registrul matricol al membrilor, ducem o activitate deschisă, avem o mare actiune de binefacere, distribuimîntre 13 si 15 milioane de coroane suedeze pe an, tinem localurile noastre deschise pentru vizitatori, si singurul lucru despre care nu povestim sînt ritualurile noastre.

S.C.: Obisnuiesc întotdeauna să întreb persoana cu care fac interviul cine este această persoană si ce pozitie are. De aceea as vrea să te rog să te prezinti singur si în plus să explici ce este un Procurator al Marelui Maestru.

G.P.: Eu sînt industrias. Am fost presedintele si vice-presedintele, timp de unsprezece ani, al celei mai mari organizatii a industriasilor din Suedia. Acesta este trecutul meu de bază. Apoi sînt francmason din 1949, iar din 1979 sînt Procuratorul Marelui Maestru. Ce este asadar Procuratorul Marelui Maestru? În principiu este loctiitorul Marelui Maestru. Marele Maestruîn Suedia este Alteta Sa Regală Printul Bertil, si eu sînt asadar loctiitorul lui. Siîn această calitate presedinte (Venerabil, n.r.)în Supremul Consiliu al nostru.

S.C.: Există multă lume care nu stie nimic despre Ordinul Francmasonic Suedez. As dori să te rog să faci un rezumat asupra celor mai importante momente din istoria Ordinului Francmasonic Suedez?

G.P.: Da, aci s-ar putea alege mai multe puncte importante. Putem spune că 1735 a fost o dată foarte importantă, pentru că atunci s-a fondat Ordinul. Apoi putem merge la 1811 o altă dată importantă, atunci a pus Karl XIII, care atunci era rege, bazele "Ordinului Karl XIII" la care acced doar francmasoni de gradul cel mai înalt. Apoi putem găsi tot felul de date importante ici si colo, căci în principiu sărbătorim tot felul de jubileuri în mod practic în fiecare lună. Este dificil să aleg dintre acestea. Totusi am să numesc încă cîteva momente.

Foto G. Piehl
Gustaf Piehl
Procuratorul Marelui Maestru

Se poate spune că ce s-a fondat în 1735 a fost francmasoneria Sf. Ioan, care cuprinde primele trei grade. Aceasta este baza, si ea este în mod practic constituită la fel în toată lumea. Din 1750 si mai apoi pînă prin 1800 a fost suprapusă cu un sistem de grade înalte. Si prin aceasta sistemul suedez este destul de unic, deoarece, de cînd începi în gradul întîi, esti cuprins în acelasi sistem pînă la gradele cele maiînalte. În Anglia, de exemplu, francmasoneria Sf. Ioan cuprinde primele trei grade, dar după aceea ai multe căi alternative de ales în sistemul gradelor înalte.
În aceasta ne deosebim. Dar aceste deosebiri nu ne împiedică a avea o bună colaborare pe baza internatională, ca să zic asa. Dacă ar fi să evidentiez puncte de vedere importante, unul ar fi că de la Gustav III si Karl XIII am avut ca Mare Maestruîn Ordin pe regele suedez. Abia cînd la moartea lui Gustav VI Adolf regele succesor a fost considerat a fi prea tînăr, pur si simplu, a fost numit ca Mare Maestru ducele de Halland, Printul Bertil. Dar Regele nostru actual, este Înaltul Protector al Ordinului.

S.C.: Care sînt principiile după care este fondată etica Ordinului suedez?

G.P.: Etica Ordinului? Aceasta este o chestiune amplă, si de aceea îti voi înmîna această brosură. Aci există totul despre aceasta.

S.C.: Multumesc! As dori totusi cîteva cuvinte despre aceasta.

G.P.: Baza acesteia este credinta crestină. Cel ce spune că nu are o credintă crestină, nu poate să intre niciodată în Ordin. Asa că trebuie să ai o credintă crestină, pe care să o practici!

S.C.: Are vreo importantă dacă esti protestant, catolic sau ortodox?

G.P.: Nu! Important este să fie o credintă crestină!

S.C.: În ce mod se deosebeste Ordinul Francmasonic Suedez de ordinele din alte tări?

G.P.: Ei bine, se poate spune că în Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Islanda si Germania de Vest, adică vechea Germanie de Vest, acolo se află sistemul suedez. Doar Germania mai are si alte sisteme. Si din acest punct de vedere se poate spune că există o istorie comună, pentru care manifestăm grije pentru ceea ce se numeste "sistemul suedez", ca acesta să nu deraieze sau să se modifice într-un fel. Aceasta este grija noastră.

S.C.: Ce înseamnă "sistemul suedez"?

G.P.: Înseamnă, cum spuneam la început, că de cînd intri în gradul întîi si pînă ajungi la gradul al zecelea te afli în cadrul aceluiasi sistem pe tot parcursul. Nu este acelasi lucru în celelalte sisteme.

S.C.: Au voie membrii Ordinului să discute sau să facă politică?

G.P.: Nu! Stă scris pînă siîn Legile Generale ale Ordinului că nu este permis a se discuta politică în cercurile noastre.

(Continuare în editia pentru abonati.)

Înapoi la începutul paginei!

© 1995-97 Curierul Românesc.


Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.