|
14 DECEMBRIE 1995
Silvia Constantinescu: EXIL - Oameni si idei
de
Dan Amedeu Lăzărescu
La 14 decembrie, ora 12, a.c. a avut loc, la
librăria Fundatiei Culturale Romĺne din Bucuresti, prezentarea
volumului "EXIL - Oameni si idei" de Silvia
Constantinescu, o culegere de interviuri publicate în CURIERUL ROMĹNESC
între 1982-1995 cu diferite personalităti si persoane cu activităti
relevante în exilul romĺnesc ca si figuri proeminente din tară.
Printre persoanele intervievate se numără M.S. Regele Mihai, Corneliu
Coposu, Mihai Cismărescu, Alexandre Ciorănescu, Octavian Ciupitu,
Vasile C. Dumitriu, Horia Georgescu, Sergiu Grossu, Emilian Hurezeanu,
Mihai Korne, Maria Manoliu Manea, Constantin Mares, Leonid
Mămăligă-Arcade, Christian Mititelu, Ruxandra Obreja, Ion Ratiu,
Aurelio Răută, Réné Theo, Marcel Schapira s.a. Cuvîntul de deschiderea
din partea Fundatiei Culturale a fost rostit de domnul Costache
Olăreanu. Domnul Dan Amedeu Lăzărescu, Marele Comandor al Ordinului
Francmasonic National Romĺn si Vice-presedinte al Partidului National
Liberal si domnul Radu G.Teposu, critic literar si directorul general
al publicatiilor CUVÎNTUL, au prezentat acest volum.
Librăria NICOLAE BĂLCESCU din Bucuresti a organizat o
prezentare de carte si o întîlnire cu autoarea volumului, în aceeasi
zi, la ora 16. Redăm mai jos cuvîntul rostit de domnul Dan Amedeu
Lăzărescu.
La librăria Fundatiei Culturale Romĺne din Bucuresti, de
la
stînga la dreapta:
Costache Olăreanu, Silvia Constantinescu, Dan A. Lăzărescu.
Doamnă Silvia Constantinescu,
domnule Director, Doamnelor si Domnilor,
Revolutia gorbacioviană a avut darul să pipăie psihologia si scările de
valori europene ale tuturor popoarelor părăsite cu o dezinvoltură fără
precedent în istorie pe mĺinile bestialitătii asiatice a lui Stalin de
către biruitorii anglo-saxoni în cel de-al doilea război mondial.
Mi-am îngăduit să afirm, acum un an, la Institutul francez din
Bucuresti, cu prilejul conferintei distinsei academiciene franceze,
doamna Hélčne Carrčre d´ Encausse, că secolul nostru, secolul
ideologiilor, prin urmare secolul urii, s-a zămislit din conjugarea
neasteptată a psihologiei dementiale a unui suveran patologiv, Kaiserul
Wilhelm al II-lea, cu bestialitatea ideologică luetică a
întemeietorului statului sovietic, Vladimir Ilici Lenin. Si că,
întemeiată de un intelectual cu totul lipsit de scrupule, Uniunea
Sovietică s-a destrămat în clipa în care a ajuns să fie cĺrmuită de
către cel de-al saselea tar rosu, un intelectual care pare a fi
călăuzit pĺnă astăzi de anumite scrupule, MIHAIL GORBACIOV.
Constient de acest amănunt mĺntuitor, mi-am îngăduit să-mi intitulez
editorialul celei de-a doua editii a oficiosului nostru LIBERALUL,
reapărut la 6 ianuaie 1990, OMUL PROVIDENTIAL AL SECOLULUI NOSTRU.
Istoricii, sociologii si politologii viitorului vor avea exceptionala
sansă să analizeze, comparativ si pe viu, structura antropo-psihologică
atĺt a poporului rus, triumfător vreme de jumătate de veac, iar astăzi,
după titlul celebrului roman al lui Dostoievski, Unizennye i
Oskorblennye (umilit si ofensat), cĺt si a fiecărui popor, european sau
asiatic, părăsit cu dezinvoltură de către Winston Churchill si Anthony
Eden, Franklin Delano Roosevelt si Harry Hopkins, pe seama rusilor, cu
soroc de o jumătate de veac si mai bine. Cu nuante perceptibil diferite
ca dispret si ură, acelasi regim distrugător de elite si valori
spirituale si materiale, ca un fel de joc de miză nenulă în sens
negativ s-a aplicat fiecăruia din aceste popoare. Si la rĺndul lui,
fiecare din ele a reactionat contrastiv, confrom structurii lui
rasiale, atropologice, confesionale, culturale si
istorico-traditionale. Atĺt prin masa manevrată de ideologia comunistă
si rămasă pe aria ei geografică, dar si prin elitele sociale emigrate
sub alte stele.
Noi stim cum a reactionat si continuă să reactioneze poporul romĺn din
tară, sub impactul ideologiei urii de clasă comuniste, grefată pe
reminiscente răsăritene fanariote. A reluat si continuă să practice
într-o formă modificată, celebrul dicton a lui Thomas Hobbes: FURTUM
OMNIUM CONTRA OMNES.
Culegerea de studii a doamnei Silvia Constantinescu ne îngăduie să
proiectăm studiul comparativ pĺnă la marginile planetei, comparĺnd
reactiile, solidare, patriotice, europene, ale emigratiilor polonă,
maghiară, cehă si chiar rusă albă cu relatiile în cel mai bun caz
discutabile ale emigratiei romĺne răspĺndită în număr de multe sute de
mii pe toată întinderea planetei.
Îndrăznesc să spun că, în afara doamnei Silvia Constantinescu, a lui
Stefan Baciu, fostul meu coleg de la Facultatea de Drept din Bucuresti,
si evident a marilor savanti Mircea Eliade, Alexandru Ciorănescu, si
Dr. Palade ca si a lui Eugen Cioran si Eugen Ionescu, emigratia romĺnă
a fost intolerabil de pasivă si lipsită de eficientă patriotică. În
vreme ce intelectualitatea maghiară, emigrată cu zecile de mii după
revolutia natională din noiembrie 1956, a avut grije să ocupe mii de
catedre universitare din Europa Liberă si din cele două Americi,
emigratia romĺnă s-a consumat în veleităti manageriale si cu conflicte
personale, care numai bine nu au proiectat asupra imaginei tării
noastre în cercurile celor cĺteva zeci de intelectuali care făuresc
opinia publică a Lumii Libere.
Cu ce ne-a ajutat emigratia romĺnă, în suferinta de 50 de ani, pĺnă la
revolutia gorbacioviană si după această revolutie stropită cu sĺnge
nevionvat? Cu cĺteva pachete, cu cĺteva cărti, cu expeditia unei duzini
de veleitari si caraghosi post-revolutionari, si cu sfaturi populare?
Doamna Silvia Constantinescu, emigrată de 20 de ani în tara Varegilor,
si-a făcut, probabil mai mult decĺt oricare romĺn din exil, îndatorirea
patriotică.
Ca si o parte din cei citati de d-sa în recentul său volum: prietenul
meu liberal de la Hanau, Costel Mares, Stefan Gane, Leonid Mămăligă,
Ion Pantazi, René Theo, Alexandru Ciorănescu si, în fruntea tuturor,
Majesteatea Sa, Regele Mihai I, mĺntuitorul poporului romĺn prin actul
regal de la 23 august 1944. Adaosul unor rezistenti din interior, în
frunte cu multregretatul Corneliu Coposu si Eugeniu Dinescu, contribuie
la nuantarea concluziilor.
Voi încheia cu titlul interviului luat domnului Eugeniu Dinescu de
doamna Silvia Constantinescu: EXILUL TREBUIE SĂ FIE MAI ACTIV ÎN VIATA
POLITICĂ INTERNATIONALĂ ÎN FAVOAREA POPORULUI ROMĹN.
Mai activ, în sensul că trebuie să ia exemplu de la prietenii nostri
maghiari si să aducă la cunostiinta intelectualitătii Lumii Libere cum
a izbutit poporul romĺn, fără a rĺvni vreodată la un tinut care nu-i
apartinut istoric si juridic, să-si mentină fiinta neamului niciodată
coplesită de adversitate, cum a fost coplesită în anumite vremi fiinta
natională a tuturor popoarelor megiese.
Si mai activ, trimitĺndu-ne, în locul sfaturilor populare, sprijin uman
si tehnologic pentru a cĺstiga marea luptă a eliberării si reîntregirii
neamului romĺnesc, pĺna la încheierea mileniului.
 Înapoi la
începutul paginei!
© 1995-97 Curierul Românesc.
 Înapoi la
CURIERUL ROMÂNESC pentru abonati.
|
