PER SÖRBOM

Per Sörbom: Putem spune că vin dintr-o familie de oameni cu studii superioare. Tatăl meu era doctor și docent īn latină și a fost apoi rector la un liceu - preda latina și greaca clasică. Mama era licențiată īn filologie specializată tot īn latină și greacă. Am patru frați. Am crescut īntr-un oraș care se numește Norrköping. Nu știu dacă ai fost acolo. Și la vīrsta de 19 ani am intrat la Universitatea din Uppsala- studiasem deasemeni o linie complet clasică, latina și greaca și am īnceput apoi să studiez teorie literară.
Am vizitat īn 1960 Bucureștiul. Am călătorit cu trenul īmpreună cu cīțiva colegi prin toate țările din Răsărit īn afară de Polonia.
Īn București am stat 24 de ore. Nu primisem viză să stăm mai mult, deoarece era o vineri după-amiază și era complet imposibil să primești viză, așa că a fost o vizită scurtă.
Cu timpul am luat o licență la Uppsala īn teoria literaturii, īn cunoștințe clasice de preistorie, arheologie clasică și istoria ideilor și a īnvățămintelor, ceea ce este oarecum istoria filosofiei și științei.
Pe urmă am făcut serviciul militar pe Gotland ca tehnician de cifru, ceea ce este foarte secret. Și apoi am īnceput să doctorez īn istoria ideilor și īnvățămintelor și am disputat pentru gradul de doctor īn 1972.
Dar paralel cu studiile mele universitare, deja din 1962 am īnceput să lucrez īn străinătate, mai īntīi vara și apoi un timp ceva mai lung la o īntreprindere suedeză de călătorii turistice. Am fost mai īntīi ghid și apoi am devenit șef de unitate locală īn această īntreprindere, mai īntīi la Atena și mai apoi la Beirut - călătoream enorm de mult īn zona mediteraniană de răsărit, īn Orientul Mijlociu destul de mult, īn Turcia; īnvățasem destul de bine greaca, pe care o vorbesc, puțină turcă - mă descurc īn satele turcești dacă este nevoie.
Și īncă o carieră paralelă, pe care o aveam de la vīrsta de 15 ani, era că lucram ca ziarist, așa că īn toată viața mea și īncă īn continuare azi scriu mult, am lucrat mult atīt cu radio cīt și cu TV, īn primul rīnd cu probleme de cultură, dar și de istorie, literatură, știință popularizată de tot felul atīt pentru programe de TV cīt și pentru programe de radio. Am socotit acum cītva timp că am scris peste 1000 de articole semnate de-a lungul anilor, așa că s-a adunat ceva!
Și cīnd am fost gata cu examenul meu de doctorat, am īnceput să predau la Institutul de Istoria Ideilor și Īnvățămintelor din Uppsala, unde am lucrat aproape timp de 15 ani ca lector universitar. M-am ocupat destul de mult de cercetare īn paralel, dar și cu știință popularizată.
Īn 1986 am trecut la ceva care se numește Consiliul Fondului de Cercetare, care este, așadar, un organ statal de finanțare și de inițiere a cercetărilor. Acolo am rămas cinci, șase ani.
Și cu aproape doi ani īnainte de plebiscitul suedez am trecut la fundația "Da - pentru Europa", pentru a sprijini campania care a făcut ca suedezii să voteze "DA" la a deveni membri īn Uniunea Europeană. Și după ce am stat acolo un an și jumătate am fost īntrebat dacă aș vrea să devin șef la Institutul Suedez și atunci am spus: "Da, mulțumesc, vreau!".
Așa că aici sīnt de doi ani și jumătate, poate ceva mai mult.

Per Sörbom
Șeful Institutului Suedez
Foto: Anne-Marie Ciupitu / © CR

S.C.: Ai lucrat ca jurnalist și ai trăit īn Grecia destul de mult și desigur că ai fost deasemeni īn vizită īn țările balcanice din jur. Crezi că este vreo diferență de viață īntre cei ce trăiesc īn țările balcanice și suedezi?

P.S.: Da! Este o diferență mare.

S.C.: Ce este cel mai pregnant īn această diferență?

P.S.: Diferențele sīnt pe diferite planuri. Punctul de plecare este, īn mare măsură, faptul că Suedia n-a fost niciodată ocupată. A existat o perioadă extrem de scurtă īn anii 1500, cīnd am fost ocupați de către danezi, dar asta noi nu o punem la socoteală. Aceasta a făcut că Suedia să fie foarte omogenă, cu o populație care vorbește aceeași limbă, are aceeași religie, are aceeași istorie, are aceeași tradiție. Aceasta a marcat Suedia pīnă după cel de al doilea război mondial. Și nu există aproape nicio țară īn Balcani care să aibe o asemenea omogenitate. Īn Romånia aveți o mare minoritate maghiară, īi aveți pe țigani, īi aveți pe moldoveni īn părțile de graniță, a existat o populație germană destul de importantă īn Transilvania, nu-i așa? Așa că aceasta văd eu ca o mare deosebire. Și acest lucru este valabil pentru cele mai multe dintre țările balcanice, că există minorități importante. Avem evident īn Suedia o minoritate de laponi. Ei sīnt socotiți la cel mult 15.000 și sīnt localizați īn primul rīnd īn nordul Suediei, așa că nu vedem aceasta exact la fel. O altă diferență este ceva care de fapt poate fi urmărit īnapoi īn timp la filosoful francez Montesquieu și īnvățătura lui Montesquieu despre climat, care spune că fără īndoială că suedezii sīnt influențați de faptul că locuiesc īn această parte a lumii.
Noi trăim īntr-un fel mult mai mult īmpreună cu schimbările climatului, cu schimbările anotimpurilor. Pentru noi, apropierea de natură este foarte importantă.
Noi, suedezi, ne bucurăm cīnd lumina revine primăvara. Acesta este un proces īndelungat. Aici putem simți īntr-adevăr că anotimpurile se schimbă. Īn cele mai multe dintre țările balcanice primăvara durează doar cīteva săptămīni. Toamna este cel mai adesea doar o continuare lungă a verii și după aceea trece īn ceva... Și aceasta, cred eu, a marcat suedezii foarte mult și constituie o mare diferență. O altă diferență este că avem, poate datorită istoriei noastre, datorită temperamentului nostru ce este dependent de climat, avem așadar o tradiție īndelungată de bună birocrație. Suedezii sīnt buni să organizeze. Noi sīntem buni să punem lucrurile īn ordine.
Și avem o īndelungată tradiție democratică și aceasta la rīndul ei se bazează pe faptul că Suedia de fapt nu avut niciodată un sistem feudal. Sīmburele populației suedeze au fost īntotdeauna țărani independenți, care munceau liberi și erau proprietari de pămīnt
Și acești țărani aveau anumite drepturi politice și democratice īncă din evul mediu și chiar și mai dinainte.

(Continuare și fotografie īn ediția pentru abonați.)