"DIPLOMATUL, REGINA {I PACEA"
de Octavian Ciupitu.
 |
|
De aici se poate reveni la:
© 1998 Curierul Românesc.
În 1618, în Sfântul Imperiu Roman de Na]iune German` plana amenin]area cu r`zboiul. În Bohemia protestant` domnea nemul]umirea fa]` de politica împ`ratului catolic. În diminea]a zilei de 23 mai 1618, o disput` între trimi[ii împ`ratului veni]i la Praga [i conducerea local` s-a terminat prin aceea c` trimi[ii împ`ratului au fost arunca]i pe fereastr`. De[i ace[tia au supravie]uit unei c`deri de 17 metri, incidentul a declan[at atât un r`zboi intern între ]`rile germanice cât [i un mare r`zboi european între protestan]i [i catolici.
În primii 12 ani, Suedia a fost angrenat` în politica legat` de Marea Baltic` [i nu a participat la ostilit`]i. Pe continent se vehicula îns` tot mai mult de c`tre protestan]i profe]ia apocaliptic` despre Leul din Nord care va veni ca un Messia s` aplice pedeapsa lui Dumnezeu. În concep]ia lor, Leul din Nord nu putea fi decât regele de atunci al Suediei, Gustaf II Adolf (1594-1632, rege 1611-32), iar cei pedepsi]i trebuiau s` fie catolicii.
Succesele militare ale trupelor catolice au determinat ca, în cele din urm`, trupele suedeze protestante s` debarce pe continent la 26 iunie 1630 sub conducerea regelui. Astfel începea participarea Suediei la acest r`zboi, participare care a durat pân` la terminarea ostilit`]ilor în 1648.
R`zboiul costa bani [i ca atare trebuia finan]at. Printre apropia]ii regelui Suediei se afla cu el la debarcare [i Johan Salvius (1590-1652). Acesta, n`scut în condi]ii modeste [i înnobilat în 1629 sub numele de Johan Adler Salvius, dup` opt ani de studii în str`in`tate, se c`s`torise în 1620 cu bogata v`duv` de aurar Margareta Pedersdotter, care era cu 30 de ani mai în vârst` decât el. Salvius l-a înso]it pe Gustaf II Adolf ca [ef al cancelariei de câmp. Dup` debarcare, Salvius a fost trimis s` contacteze alia]i [i s` fac` rost de bani. În scurt timp a încheiat tratate cu arhiepiscopul din Bremen, cu ora[ele Hamburg, Bremen [i Lübeck precum [i cu ducii de Mecklenburg. Averea so]iei sale a folosit-o Salvius ca garan]ie pentru împrumuturile de r`zboi f`cute la negustorii din Hamburg. O mare parte a fondurilor veneau de la subsidiile franceze, care s-au pl`tit Suediei din timpul regelui Fraçois I [i au continuat pân` la instaurarea primului guvern republican în timpul revolu]iei franceze din 1792.
Totu[i, finan]area principal` a particip`rii Suediei la r`zboiul acesta se baza pe "uniunea cuprului" dintre Suedia [i Transilvania, ini]iat` de Gustaf II Adolf. Cuprul constituia metalul de baz` al sistemului monetar de atunci. Principat de sine-st`t`tor în urma tratatului din 1535 între Ferdinand I, împ`ratul Sfântului Imperiu Roman-German, [i voievodul Ion Zapolya, Transilvania a avut de atunci o atitudine du[m`noas` fa]` de Sfântul Imperiu. Gustaf II Adolf se c`s`torise în 1620 cu Maria Eleonora de Brandenburg (1599-1655). Sora acesteia, Catarina de Brandenburg, s-a c`s`torit cu voievodul Transilvaniei Gabriel (Gábor) Bethlen (1580-1629, voievod 1613-29), care era protestant. Devenit cumnat cu Gustaf II Adolf, Bethlen intr` în leg`turi strânse cu principii protestan]i. Dup` înfrângerea Danemarcei de c`tre împ`rat în 1626, Bethlen pune la cale un plan de atac contra împ`ratului, conform c`ruia Gustaf II Adolf trebuia s` se împace cu Polonia pentru a se elibera pentru lupta contra împ`ratului. Între Suedia [i Transilvania se încheie atunci o "uniune a cuprului" pentru a contracara efectele economice ale livr`rilor de cupru din Spania c`tre ]`rile catolice participante la r`zboiul de 30 de ani. Dup` moartea lui Bethlen, colaborarea Suediei cu Transilvania continu`. În 1632, Gustaf II Adolf a intrat în alian]` cu voievodul Transilvaniei Gheorghe I Rakoczy (1591-1648, voievod 1630-48), care era un fervent calvinist. Pentru a înt`ri finan]ele statului, Rakoczy instituie o seam` de monopoluri, printre care [i cel al cuprului. Din p`cate, organizatorii expozi]iei au omis s` prezinte acest important aspect determinant, care a hot`rât ra]iunea de a fi a particip`rii Suediei [i chiar rezultatul r`zboiului: f`r` uniunea monopolist` asupra cuprului dintre Suedia [i Transilvania, protestan]ii nu ar fi câ[tigat r`zboiul!
Trupele suedeze au bântuit Sfântul Imperiu Roman-German de-a lungul [i de-a latul, l`sând în urm` groaz` [i distrugere. Strig`tul de avertizare disperat` a localnicilor pentru evacuare la apropierea lor era: "Vin suedezii!".
Regele Gustaf II Adolf a murit în timpul luptelor de la Lützen din 1632. La tronul Suediei vine regina Christina (1626-89, regin` 1632-54), atunci în vârst` de [ase ani. Regen]a este condus` din 1636 de c`tre Axel Oxenstierna. Situa]ia militar` a suedezilor începe apoi s` se înr`ut`]easc`. Dup` înfrângerea de la Nördlingen din 1634, Salvius începe o politic` pacifist`. Una dintre m`surile luate de regen]a suedez` a fost [i încheierea unei alian]e cu voievodul Gheorghe I Rakoczy din Transilvania [i cu Fran]a în aprilie 1643 împotriva împ`ratului german. Trupele protestante transilv`nene au atacat apoi trupele împ`ratului la Cluj în februarie 1644. În mai 1645 Gheorghe I Rakoczy se une[te cu trupele suedeze conduse de Lennart Torstensson, dar este obligat de Poarta Otoman` s` încheie pace cu împ`ratul în decembrie 1645 în ora[ul Linz.
Suedia a contribuit la luarea hot`rârii ca tratativele de pace s` aibe loc în dou` localit`]i westfalice: la Osnabrück între împ`rat [i suedezi [i la Münster între împ`rat [i francezi.
Delega]ii la tratativele de pace au început s` se adune înc` din 1643, dar ratificarea nu a vut loc decât cinci ani mai târziu, la 24 octombrie 1648. Delega]ii la tratative din partea Suediei au fost din 1641 Johan Oxenstierna [i Johan Adler Salvius. Delegetul papei la tratativele din Münster a fost Fabio Chigi, viitorul pap` Alexandru VII.
Cuceririle [i jafurile au continuat pân` în ultimele clipe ale r`zboiului. Astfel, trupele suedeze au cucerit [i jefuit ora[ul Praga în 1648, cu pu]in timp înainte de ratificarea tratatului de pace. Regina Christina îi înarmase [i cu o list` cu ce c`r]i [i tablouri din colec]iile împ`ratului Rudolf s`-i fie aduse la Stockholm!
Mii de tablouri, c`r]i [i lucr`ri de art` au fost aduse în Suedia ca prad` de r`zboi, luate din ]`rile baltice, din Mainz, din Würzburg, din Danemarca, din Praga. O parte din aceste pr`zi de r`zboi sunt expuse pentru public.
Documentele ratificate au fost schimbate între delega]iile statelor semnatare în Münster. Exemplarul semnat de împ`ratul Ferdinand III, legat în m`tase ro[ie, se afl` la Riksarkivet din Stockholm. Cel semnat de regina Christina, legat în m`tase neagr`, se p`streaz` la Viena.
Expozi]ia de la muzeul Vasa arat` cum, ca urmare a acestei p`ci, s-a n`scut o nou` Europ` în care Fran]a [i Suedia, ca puteri garante ale p`cii, au devenit mari puteri, iar }`rile de Jos [i Elve]ia au devenit ]`ri independente. Cu aceast` ocazie s-au instituit no]iunile de "dreptul popoarelor" [i "balan]` de for]e". Aceast` Europ` a r`mas în mare parte neschimbat` timp de aproape 150 de ani.
ratificat de împ`ratul Ferdinand III.
© Riksarkivet (Arhiva Na]ional`), Stockholm.
Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.
Înapoi la începutul paginei!