CURIERUL ROMÂNESC

SOLO JUSTER

Editorul revistei "PUNCT":

"ROMÂNIA NU SE POATE MODERNIZA FĂRĂ INTERFERENTA CAPITALULUI INTERNATIONAL ÎN ECONOMIA ROMÂNĂ!"

S.C.: Stimate domn Solo Juster, editati la Tel Aviv publicatia PUNCT, pe care o primesc de câtiva ani. Înainte de a prezenta aceastâ publicatie, urmând traditia CURIERULUI ROMÂNESC, fiti vă rog amabil si începeti prin a vă prezenta singur. Cine sunteti domnule Solo Juster?

Solo Juster: Cine sunt?! Un evreu nâscut la Bucuresti, în 1922, unul din supravietuitorii lagărelor de muncâ obligatorie, pogromurilor si deportărilor, pe care soarta de la capătul războiului 1940-1945 l-a abandonat la Constanta. Proletar - muncitor cu bratele în port - si de la sine înteles comunist. De ce comunist? Întâi, fiindcâ Armata Rosie zdrobind hoardele hitleriste, legionare si hortiste, deci punând capăt holocaustului, mi-a salvat viata; si în al doilea, comunistii m-au reasezat cetătean egal în drepturi si datorii, redevenind din nou om ca toti oamenii. Am debutat cu versuri în revista Viata Românească, în vara lui 1948. Anii 1951-52 mă găsesc student la Scoala de Literatură "M. Eminescu" din Bucuresti. Ianurie 1957 e o dată memorabilă pentru mine - îmi dau demisia de la redactia unde am lucrat. Da, demisie, rara avis! În 1960 ajung cu sotia, prozatoarea Mariana Juster, si fetita de 6 ani, în Israel.

Foto: Domnul Solo Juster.
Domnul Solo Juster,
editorul revistei PUNCT.
Foto: Silvia Constantinescu/© CR.

S.C.: Cum a fost la început? Ati primit totul de-a gata, sau a trebuit sâ luati viata de la început? Cum v-ati integrat, ce probleme se ivesc când, ca adult, emigrezi în altâ tară, a cărei limbă si obiceiuri nu le cunosti, chiar dacă este tara străbunilor?

S.J.: În Israel nu curgea nici laptele, nici miere. Tara era după două războaie. Mă asteptau alte două războaie (1967 si 1973) si un lung sir de atentate teroriste, sângeroase, care mai continuă si în aceste zile. După cum vedeti, Israelul nu este numai "altă tară", "altă limbă" si "alte obiceiuri". Multi dintre emigranti la aeroport au primit o puscă si au mers direct pe front. Nu putini au căzut în lupte. Dacă evreii vor să aibă o tară a lor, vor mai trebui să pună mâna pe arme, ca să se apere. Tot asa cum toate popoarele si-au dobândit tara luptând. De altfel asta este istoria: războaiele purtate de popoare cu vecinii lor. Istoria nu este act de justitie! Între războaie am muncit ca linior la extinderea retelei de telefoane, am fost functionar la postă, am învătat si profestat optica si m-am pensionat ca functionar de bancă.

S.C.: Când ati început editarea revistei PUNCT? Ce v-a determinat să editati aceastâ revistă? Care sunt colaboratorii? Cum se finanteazâ revista?

S.J.: După cum vedeti, Israelul nu este o tară ca celelalte. E o tară cu cetăteni soldati, deci, abia după ce am fost scos din evidenta militară si când de bine de rău mi-am consolidat temeliile vietii civile, am pus bazele cenaclului literar la domiciliul nostru din Tel-Aviv (de altfel, singurul cenaclu literar în limba română din Israel). Am pornit la drum, amfitrioană primitoare fiind prozatoarea Mariana Juster, sotia mea. La noi se întâlnesc majoritatea scriitorilor din Tel-Aviv si împrejurimi. Ba chiar unii vin din Haifa si se întâlnesc si de la Beer-Sheva. După 2 ani de existentă a cenaclului am încercat "tipărirea" la xerox a unei foi de 4 pagini care să oglindească activitatea cenaclului.
Cum încercarea a trezit un oarecare ecou, consemnat chiar de revista MINIMUM, pentru care avem a-i multumi d-ului Al. Mirodan, am hotărât a spori numărul de pagini si a îmbunătăti conditiile grafice. Aparitia revistei, de la număr la număr îmbunătătită, a dat un nou avânt cenaclului, definindu-i si ratiunea de a fi. Colaboratorii permanenti sunt în exclusivitate cenaclistii ca si scriitori trecători în vizită prin Israel, care ne onorează citind ca oaspeti în cenaclu. Ne-au citit din creatia lor: preotul Ion Chirilâ, de la episcopia Clujului si Feleacului, Monica Săvulescu-Vuduris, de la Uttrecht, Stefan Iures din Bucuresti, Sorin Cunea din München, Mira Iosif din Bruxelles, Eveline Fonea din Bucuresti, etc.
Dintre cei cu care am plecat la drum, dar nu mai sunt printre noi, si nu-i vom uita, au fost Ludovic Bruckstein, Leopold Bittman-Ruga, M. Maur, Adrian Zaharenu, dr. Ieruhim Roisman, N. Palty, regizorul Pavel Constantinescu, fără de care ideea de cenaclu nu s-ar fi materializat în faptul care dureză. În contiunare scriitori cenaclisti Shaul Carmel, Geta Berghoff, Judith Coman, Luiza Carol, Vladimir Eseanu, Andrei Fischof, Maria Găitan, Solo Har, Mariana Juster, Solo Juster, Gina Sebastian-Alcalay, Iania Lovinescu, Sonia Palty, cu nepretuitul sprijin critic, bievoitor, dar neconciliant, al dr. Ioaef Eugen-Campus, alături de profesorul universitar Andrei Strihan, ducem mai departe activitatea cenaclului si revistei PUNCT.
Despre finantare - bună întrebare!... Fără să fiu un om bogat, cu mult regret, PUNCTUL, care se difuzeazâ numai cenaclistilor si câtorva prieteni, ca si unora dintre oamenii pe care îi stimez, se finantează din punga mea, mărturisesc, foare subtire! Dealtfel aceasta este si explicatia că se "difuzeazâ", deci fără plată, că nu are un "director" si nici adresă. Cei ce trebuie să stie mai mult, află!

S.C.: Ce cunoasteti despre vorbitorii de limbă română din Israel, despre organizatii, cluburi, etc.?

S.J.: Vorbitorii de limbă română, sunt risipiti prin sumedenia de partide politice (40) si câteva cluburi culturale. Apar în Israel două cotidiane în limba română, vreo cinci săptămânale si prestigiosul lunar MINIMUM al lui Al. Mirodan. Scriitorii sunt organizati în "Asociatia scriitorilor de limbă română din Israel", care împreună cu asociatiile "surori" de limbă rusâ, engleză, germană, arabă, etc., toate dominate de cea de limbă ebraică, formeazâ împreună Uniunea Scriitorilor din Israel. Asociatia scriitoricească de limbă română, fiind una din cele mai active, editează si o revistă "Izvoare". Numeroase manifestări ocazionate de aparitiile cărtilor în limba română, la care participă un public numeros, sunt patronate de asociatia noastră, a scriitorilor de limbă română. Deasemeni, sub auspiciile asociatiei în colaborare cu ambasada română, au loc manifestări culturale ocazionate de aparitia unor antologii de poezie sau de proză, ale scriitorilor israelieni de expresie română apârute în editurile din România. Asociatia scriitorilor israelieni de limbâ română, dar si alte organizatii, acordâ premii literere.

S.C.: Ati vizitat România după căderea regimului lui Ceausescu. Cum vedeti societatea română după 1990? Ce aspecte negative si pozitive ati remarcat?

S.J.: Vizitez România fiind firesc legat de patria în care m-am născut. Justerii s-au născut, de multe generatii, în Moldova si Muntenia, eu fiind din ramura munteană, după genaelogia cunoscută mie, dar fără îndoială o spită a aceluiasi îndepărtat strămos, Juster. Cred că sunt îndreptătit să mă consider român de etnie evreiască, ori altfel spunând, evreu pământean, la fel cu altii, foarte numerosi, altii get beget, care astâzi sunt cetăteni ai majoritătii tărilor celor 5 continente, printre care câteva mii de "suedezi". Societatea română suferă încă de mutilările ideologiei comunaziste, a antisemitismului, la umbra căreia se lăteste coruptia. Nu pot considera pozitivă acumularea marilor averi, prin furt si înselăciune. Nici-o societate nu poate prospera, în baza formulei "munceste ca să trăiesti, si fură ca să ai!"

S.C.: Cum vedeti problema retrocedării proprietătilor furate în timpul regimului comunist?

S.J.: Ce a fost "luat" cu japca, trebuie înapoiat păgubitilor imediat si în întregime!

S.C.: Ce considerati că ar trebui să facă Parlamentul si Guvernul României ca această tară sâ ajungă la nivelul economic al tărilor din Uniunea Europeană?

S.J.: Să aplice CONSTITUTIA în litera ei! Să aplice codul penal, fără menajamente.
România nu se poate moderniza fără interferenta capitalului international în economia română. Potentialul de muncă ieftină, este, după părerea mea, marea bogătie a tării românesti, asemenea Coreei de Sud, Taiwanului si a altor tări prospere sud asiatice. Dar, iar mă întorc la probitatea legaltătii. Acolo e buba!

Înapoi la începutul paginei!

© 1999 Curierul Românesc.

Înapoi la CURIERUL ROMÂNESC cu acces gratuit.